 | as |
|
| Steag [ stea-g ] VEZI SINONIME PENTRU steag PE ESINONIME.COM definiția cuvântului steag în mai multe dicționareDefinițiile pentru steag din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STEAG: STEAG, steaguri, substantiv neutru 1. Drapel; fanion. • Steag de domnie = baston având la capătul de sus un glob de argint și o semilună, pe care, în perioada suzeranității otomane, îl primeau de la sultan, ca semn al domniei, domnii din Țările Române. (popular) Steag de mire = obiect asemănător cu un steag (1), făcut din mai multe năframe de mătase și împodobit cu panglici și spice de grâu, pe care îl poartă un călăreț în fruntea alaiului care merge să aducă mireasa la casa mirelui. • Expresia: A duce steagul = a fi în fruntea unei acțiuni, a avea comanda, conducerea, inițiativa. A coborî steagul = a renunța la luptă; a capitula. A ține sus (sau a înălța) steagul... = a lupta cu dârzenie. A ridica (sau a scoate) steag alb = a cere pace; a se preda. 2. figurat Doctrină, concepție, idee sau problemă importantă, care antrenează o colectivitate într-o acțiune de amploare; cauză în numele căreia luptă un grup social. 3. (În Evul Mediu, la români) Unitate militară mai mică, având drapel propriu; trupă mică de oameni înarmați – Din limba rusă steag. conform limba slavă (veche) stĕgŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STEAG: STEÁG, steaguri, substantiv neutru 1. Drapel; fanion. • Steag de domnie = baston având la capătul de sus un glob de argint și o semilună, pe care, în perioada suzeranității turcești, îl primeau de la sultan, ca semn al domniei, domnii din țările românești. (popular) Steag de mire = obiect asemănător cu un steag (1), făcut din mai multe năframe de mătase și împodobit cu panglici și spice de grâu, pe care îl poartă un călăreț în fruntea alaiului care merge să aducă mireasa la casa mirelui. • Expresia: A duce steagul = a fi în fruntea unei acțiuni, a avea comanda, conducerea, inițiativa. A coborî steagul = a renunța la luptă; a capitula. A ține sus (sau a înălța) steagul... = a lupta cu dârzenie. A ridica (sau a scoate) steag alb = a cere pace; a se preda. 2. figurat Doctrină, concepție, idee sau problemă importantă, care antrenează o colectivitate într-o acțiune de amploare; cauză în numele căreia luptă un grup social. 3. (învechit) Unitate militară mai mică, având drapel propriu; trupă mică de oameni înarmați – Din limba rusă steag. conform limba slavă (veche) stĕgŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STEAG: STEAG steaguri n. 1) Piesă de stofă atașată la un suport, purtând culorile, emblemele unei națiuni, ale unui stat, ale unei unități militare sau ale unei organizații servind ca semn distinctiv al acestora; drapel; stindard; flamură. steag olimpic. • A duce steagul a fi fruntaș. A ține sus (sau a înălța) steagul a lupta activ pentru o cauză. steag de luptă a) concepție care călăuzește activitatea cuiva; b) cauză pentru care luptă cineva. A fi (sau a se găsi, a se afla) sub steag a face armată. A coborî steagul a renunța la luptă; a capitula. A ridica (sau a scoate) steag alb a cere pace; a se preda. 2) (în Moldova medievală) Mică unitate militară, având drapel propriu. [Monosilabic] /<sl. stĕgu Forme diferite ale cuvantului steag: steaguri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru steag: steág (-guri), substantiv neutru – 1. Drapel, stindard. – 2. (Transilvania, Bucovina) Un fel de drapel care însoțește pe tînăra căsătorită de la casa părintească la cea a soțului. – 3. (Transilvania) Drapel care semnalează un deces. – 4. (învechit) Semn de învestitură a domnitorilor din Muntenia și Moldova – 5. Trupă, companie militară. – 6. (învechit) Grup, ceată, gașcă. – Megl. steag. limba slavă (veche) stĕgŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 365; Conev 65; Byhan 332), conform limba bulgară stjeg, Hristos, limba slovenă steg, limba rusă stjag. – derivat stegar, substantiv masculin (port-drapel). Forme diferite ale cuvantului steag: -guri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STEAG: STEAG s. 1. drapel, stindard, (livresc și poetic) flamură, (rar) bandieră, (învechit și regional) banderiu, prapur. (steag unei țări.) 2. fanion. (steag de semnalizare.) 3. (termen militar, istorie) (turcism învechit) bairac. (steag era unitatea militară ce servea sub același drapel.) 4. (termen militar) buluc, ceată, (învechit) bulucbășie. (În vechea organizare a armatei, steag avea aproximativ efectivul unei companii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru steag: steag n. 1. stofă de diferite colori, prinsă de o prăjină și servind a ralia pe soldații unui regiment, a distinge o națiune de alta: steagul tricolor; 2. od. escadron: cu trei steaguri de oșteni slujitori; banii steagului, od. dare impusă cu ocaziunea unei noui instalațiuni în domnie. [slava STĬEGŬ, flamură]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru STEAG: STEAG substantiv 1. Steg/aru, -ărescu. 2. Stevu t. (13 – 15 B 130) și Steveț, olt. (Sd VI 459) < steavŭ, variantă ard. < steag (expl. Pașca). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru steag: steag vezi cântecul bradului. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru steag: steag substantiv neutru, plural steáguri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru steag: steag substantiv neutru, plural steáguri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'STEAG' STEAstea-de-máresteáblășteafSTEÁGsteágeSTEAGUL-ZÂNELORsteagul-zînelorȘTEAH |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL steag Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului steag dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii STEAG steaguri n. Steag olimpic. • A duce steagul a fi fruntaș. A ține sus sau a înălța steagul a lupta activ pentru o cauză. Steag de luptă a concepție care călăuzește activitatea cuiva; b cauză pentru care luptă cineva. A fi sau a se găsi, a se afla sub steag a face armată. A coborî steagul a renunța la luptă; a capitula. A ridica sau a scoate steag alb a cere pace; a se preda. Steag unei țări. Steag de semnalizare. Steag era unitatea militară ce servea sub același drapel. În vechea organizare a armatei, steag avea aproximativ efectivul unei companii. În vechea organizare a armatei, steag avea aproximativ efectivul unei companii. |
GRAMATICA cuvântului steag? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului steag. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul steag poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE steag? Vezi cuvântul steag desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul steag?[ stea-g ] Se pare că cuvântul steag are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL steag Inţelegi mai uşor cuvântul steag dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Steag de domnie = baston având la capătul de sus un glob de argint și o semilună, pe care, în perioada suzeranității otomane, îl primeau de la sultan, ca semn al domniei, domnii din Țările Române Popular Steag de mire = obiect asemănător cu un steag 1, făcut din mai multe năframe de mătase și împodobit cu panglici și spice de grâu, pe care îl poartă un călăreț în fruntea alaiului care merge să aducă mireasa la casa mirelui A duce steagul = a fi în fruntea unei acțiuni, a avea comanda, conducerea, inițiativa A coborî steagul = a renunța la luptă; a capitula = a lupta cu dârzenie A ridica sau a scoate steag alb = a cere pace; a se preda Steag de domnie = baston având la capătul de sus un glob de argint și o semilună, pe care, în perioada suzeranității turcești, îl primeau de la sultan, ca semn al domniei, domnii din țările românești Popular Steag de mire = obiect asemănător cu un steag 1, făcut din mai multe năframe de mătase și împodobit cu panglici și spice de grâu, pe care îl poartă un călăreț în fruntea alaiului care merge să aducă mireasa la casa mirelui A duce steagul = a fi în fruntea unei acțiuni, a avea comanda, conducerea, inițiativa A coborî steagul = a renunța la luptă; a capitula = a lupta cu dârzenie A ridica sau a scoate steag alb = a cere pace; a se preda |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL steag |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu ține la băutură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul steag are forma: steáguri
