eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție stirni


PROPOZIȚIIEXPRESII GRAMATICĂSILABE
Stîrni [ stîr-ni ]
VEZI SINONIME PENTRU stîrni PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului stirni în mai multe dicționare

Definițiile pentru stirni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STÎRNI:
STÎRNÍ, stîrnesc, verb IV.

1. tranzitiv (Cu privire la pietre, frunze, praf etc.) A face să sară din loc, să se ridice de jos, să se înalțe; a ridica, a mișca, a clinti din locuțiune Caii se întinseseră cu burta la pămînt, tropăind cu iuțeală și stîrnind în urmă un drum gros și înalt de pulbere albă. PREDA, Î. 62. Stîrnite de vînt, vorbesc frunzele arborilor. STANCU, U.R.S.S. 168. Și așa fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele, pe care le stîrneam cu picioarele, cît mine de sus. CREANGĂ, A. 67.

2. tranzitiv (Cu privire la păsări, animale sălbatice etc.) A face să-și părăsească ascunzătoarea, culcușul, speriindu-le, gonindu-le; a zburătăci. Să umble așa ca să lese în tihna lor dropiile. Să nu se apropie prea mult de ele, să nu le fîșcîie și să nu le stîrnească. SADOVEANU, O. L. 69. O cucuvea, stîrnită din culcușul ei de întuneric, lunecă pe sub streașina clopotniței. CAZABAN, vezi 62. Au hăituit...

– pin huci și au stîrnit un iepure care s-au vîrît în turmă pintre ceialalți. SBIERA, P. 145.
       • (Metaforic) Vîntul stîrnise herghelia de nori Și iarba foșnea ușurel uneori. DEȘLIU, G. 41.
       • figurat Călca în bobote peste pietrișul proaspăt pus și se poticnea în movilele de margine, fără să se teamă că face larmă și stîrnește noaptea din așezările și cotloanele ei. POPA, vezi 82.
       • Expresia: A stîrni cîinii = a întărîta, a provoca cîinii. Ați început a zbiera la fereastră... Ați stîrnit toți cîinii cartierului. C. PETRESCU, S.74. Vătăjelul stîrnește toți cîinii din culcușuri, cînd sună din goarnă. spaniolă POPESCU, M. G. 23. Odată ne-am întîrziat împreună pînă-n faptul zilei într-o mahala... Stîrnisem toți cînii și comisarii. ALECSANDRI, T. I 414.

3. reflexiv (Despre vînt, vijelie, furtună etc.) A se porni, a se isca, a se dezlănțui. Trecuse o ploaie grabnică, cum sînt ploile de la munte, și se stîrnise vînt. SADOVEANU, forme J. 537. Cum au pornit el din pădure, pe loc s-a și stîrnit un vifor cumplit. CREANGĂ, P. 143. Iată, mări, s-a stîrnit Un vînt mare pre pămînt. ALECSANDRI, P. P. 387.
       • tranzitiv Valurile, stîrnite de roata vaporului, fug speriate în urma noastră și se izbesc de maluri. VLAHUȚĂ, R. P. 32. Cerul viscole stîrnea, Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. ALECSANDRI, O. 98.
♦ (Despre războaie, lupte, neînțelegeri etc.) A izbucni. După petreceri se stîrnesc cîteodată certuri între tata și mama. VORNIC, P.

13. Ce zavistie s-a stîrnit? SADOVEANU, O. VIII 223.
       • tranzitiv De ce să ne punem noi împotrivă și să stîrnim bătălie pentru asta? SADOVEANU, P. M.

13.
♦ (Despre anumite acțiuni ale oamenilor) A lua naștere, a se produce (în mod brusc). Deodată se stîrni un zvon depărtat, Ca un glas ce-ar răzbate prin ceață. DEȘLIU, G. 42. Printre bărbați iarăși se stîrni murmurul, ca de apă repede, depărtată. DUMITRIU, N. 168. Se stîrni un hohot de rîs colosal. HOGAȘ, M. N. 34.

4. tranzitiv A da naștere (la ceva), a pricinui, a cauza, a provoca (ceva), a trezi, a deștepta. Pești negri și plați, foarte scurți, care străbat apele ca o frunză lată de brusture, verticali, stîrnind mirare prin îngustimea lor. BOGZA, C. O. 207. Orice scoate din gură stîrnește rîsul. CĂLINESCU,

I. C. 258. Declarația, făcută cu o gravitate solemnă, stîrni într-adevăr mulțumiri. REBREANU, R. II 94. Prea ai meșteșugul de a mi te vîrî nepoftită în suflet... și a-mi stîrni fel de fel de vedenii cu farmazoniile d-tale. HOGAȘ, M. N. 21.
       • reflexiv Șezînd fără lucru, i se stîrnesc în minte o mulțime de gînduri. spaniolă POPESCU, M. G. 27.

5. tranzitiv A provoca (la ceva), a îndemna, a ațîța. Frate Năstase, nu te are omul nostru, Neagu Cioară, la stomac... îl stîrni Zaharia. PAS, L. I 176. El doar pe cei mai de frunte viteji îi stîrni la bătaie. MURNU,

I. 144. [Îi] era... lehamete cîteodată să se mai întîlnească cu cineva și să-l mai stîrnească la vorbă. CREANGĂ, A. 140.

6. reflexiv (Despre boli, dureri) A apărea, a se ivi. Mi s-a stîrnit un junghi. ȘEZ. II 212.
♦ tranzitiv A răscoli, a reînvia. Durerea stărui o săptămînă... umezeala primăverii o stîrni din nou. C. PETRESCU, Î. II 241.

7. tranzitiv (Regional) A născoci, a scorni, a inventa. Tot prin casă mă poftea, Frumos nume că-mi stîrnea. ȘEZ. I 143.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



STÎRNI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STÎRNI:
STÎRNI verb

1. a goni, a hăitui, a scorni, (popular) a zgorni. (A stirni vînatul din bîrlog.)

2. a scormoni, a scorni, (popular) a scociorî. (stirni prin pădure in căutarea vînatului.)

3. a agita, a răscoli, a ridica. (Vîntul stirni praful.)

4. a asmuți, a ațîța, a hărțui, a întărîta, a provoca, (popular) a sumuța, a zădărî, (Moldova și Bucovina) a hărăți. (A stirni cîinii.)

5. a agita, a ațîța, a incita, a instiga, a întărîta, a provoca, a tulbura, (popular) a sumuța, (învechit și regional) a scorni, (regional) a smomi, a zădărî, (figurat) a asmuți, a monta. (El stirni masele.)

6. a ațîța, (figurat) a scormoni, a zgîndări. (Nu-i mai stirni durerea!)

7. a apărea, a se isca, a se ivi, a începe, a (se) porni, a se produce, (învechit și regional) a se scociorî, (figurat) a se naște. (S-a stirni din senin o furtună.)

8. a cauza, a crea, a da, a determina, a face, a pricinui, a produce, a provoca. (Injecția i-a stirni o senzație de înviorare.)

9. a se declanșa, a se dezlănțui, a se isca, a izbucni, a (se) porni, (rar) a se prăvăli, (învechit și regional) a se dezlega, a se scorni, (învechit) a se scula, a se sparge, a sta, (figurat) a se aprinde. (S-a stirni un conflict.)

10. a cauza, a declanșa, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a naște, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, (învechit și regional) a scorni, (învechit) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a stirni discuții furtunoase.)

11. a isca, a naște, a produce, a provoca, a ridica. (Cartea a stirni numeroase controverse.)

12. a deștepta, a produce, a provoca, a solicita, a suscita, a trezi. (Le-a stirni interesul.)

13. a (se) face, a (se) produce, a (se) provoca. (Vestea a stirni vîlvă.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

stîrni
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru stîrni:
stîrni verb vezi DEȘTEPTA. INVENTA. ÎNFURIA. MÎNIA. NĂSCOCI. PLĂSMUI. SCORNI. SCULA. TICLUI. TREZI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'STIRNI'
stîrlíceSTÎRLÍCIstîrmínăstîrminósSTÎRNÍSTÎRNÍRESTÎRNITSTÎRNITOÁRESTÎRNITÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL stîrni
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stîrni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A stîrni vînatul din bîrlog.
Stîrni prin pădure in căutarea vînatului.
Vîntul stîrni praful.
A stîrni cîinii.
El stîrni masele.
Nu-i mai stîrni durerea! 7.
S-a stîrni din senin o furtună.
Injecția i-a stîrni o senzație de înviorare.
S-a stîrni un conflict.
Atitudinea lui a stîrni discuții furtunoase.
Cartea a stîrni numeroase controverse.
Le-a stîrni interesul.
Vestea a stîrni vîlvă.



GRAMATICA cuvântului stîrni?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stîrni.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul stîrni poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE stîrni?
    Vezi cuvântul stîrni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stîrni?
    [ stîr-ni ]
    Se pare că cuvântul stîrni are două silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL stîrni
    Inţelegi mai uşor cuvântul stîrni dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A stîrni cîinii = a întărîta, a provoca cîinii



    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A tăia frunză la câini?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    clasă socială conducătoare
    în trei exemplare
    a trândăvi; a nu avea nici o ocupație
    formulă care exprimă un termen dintr-un șir în funcție de valorile unor anumiți termeni precedenți
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app