eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție strabatator


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Străbătător [ stră-bă-tă-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU străbătător PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului strabatator în mai multe dicționare

Definițiile pentru strabatator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRĂBĂTĂTÓR:
STRĂBĂTĂTÓR, -OÁRE, străbătători, -oare, adjectiv

1. (Adesea figurat) Care străbate sau pătrunde prin ceva. Răsune iar cornul de moarte Străbătător al ritmurilor mele. BENIUC, vezi 63. De șapte luni nu poți să mai stingi cu toate ceasloavele din raft flacăra ochilor ei străbătători și negri! GALACTION, O. I 180.
♦ Care învinge piedici, răzbate. Stăruința și brațele omenești sînt tot așa de puternice și de străbătătoare ca și undele nebiruite. VLAHUȚĂ, R. P. 67. Și poate că nici este loc Pe-o lume de mizerii Pentr-un atît de sfînt noroc Străbătător durerii. EMINESCU, O. I 185.
       • (Substantivat) Pre cei străbătători și ageri la minte și la vedeare i-au orbit. ȚICHINDEAL, forme 4.

2. Care parcurge un loc, care cutreieră. Dragile noastre picioare Tare-au fost străbătătoare. MARIAN, Î. 545.
Forme diferite ale cuvantului strabatator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

STRĂBĂTĂTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRĂBĂTĂTÓR:
STRĂBĂTĂTÓR, -OÁRE, străbătători, -oare, adjectiv

1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva.
♦ figurat Care învinge cu ușurință piedicile; răzbătător.

2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafață.

– Străbate + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului strabatator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STRĂBĂTĂTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRĂBĂTĂTÓR:
STRĂBĂTĂTÓR, -OÁRE, străbătători, -oare, adjectiv

1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva.
♦ figurat Care învinge cu ușurință piedicile; răzbătător.

2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafață.

– Străbate + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului strabatator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STRĂBĂTĂTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂBĂTĂTOR:
STRĂBĂTĂTOR adjectiv ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, scormonitor, scrutător, sfredelitor, subtil, (livresc) penetrant, sagace, (figurat) ascuțit. (Un spirit strabatator.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STRĂBĂTĂTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂBĂTĂTÓR:
STRĂBĂTĂTÓR strabatatoroáre (strabatatoróri, strabatatoroáre)

1) Care străbate.

2) figurat Care știe să înfrunte obstacole; care nu se dă învins; răzbătător. /a străbate + sufix strabatatorător
Forme diferite ale cuvantului strabatator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

străbătător
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru străbătător:
străbătătór, -oáre adjectiv figurat Care străbate și obține, care nu se lasă pînă nu capătă: om străbătător.
Forme diferite ale cuvantului strabatator: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

străbătător
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru străbătător:
străbătător adjectiv verbal INSISTENT. PERSEVERENT. PERSISTENT. RĂZBĂTĂTOR. STATORNIC. STĂRUITOR. TENACE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

străbătător
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru străbătător:
străbătătór adjectiv masculin, plural străbătătóri; forme singular și plural străbătătoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

străbătător
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru străbătător:
străbătătór adjectiv masculin, plural străbătătóri; forme singular și plural străbătătoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Străbătător
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Străbătător:
Străbătător ≠ nestrăbătător
Definiție sursă: Dicționar de antonime

STRĂBĂTĂTÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRĂBĂTĂTÓR:
STRĂBĂTĂTÓR adjectiv verbal perspicace.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'STRABATATOR'
străbábăstrăbălástrăbălárestrăbălátSTRĂBĂTĂTÓRstrăbătătúrăSTRĂBÁTESTRĂBÁTERESTRĂBĂTÚT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL STRĂBĂTĂTÓR
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului străbătător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un spirit strĂbĂtĂtÓr.
STRĂBĂTĂTÓR strĂbĂtĂtÓroáre strĂbĂtĂtÓróri, strĂbĂtĂtÓroáre 1 Care străbate.
/a străbate + sufix strĂbĂtĂtÓrător.

GRAMATICA cuvântului STRĂBĂTĂTÓR?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului străbătător.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul STRĂBĂTĂTÓR poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul STRĂBĂTĂTÓR sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE străbătător?
Vezi cuvântul străbătător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul străbătător?
[ stră-bă-tă-tor ]
Se pare că cuvântul străbătător are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL STRĂBĂTĂTÓR

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A avea nădejde?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
scriere cursivă și simplificată a hieroglifelor
până acum
a nădăjdui
a lua cu forța, cu de-a sila, pe nedrept, abuziv
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app