 | as |
|
| Strict [ strict ] VEZI SINONIME PENTRU strict PE ESINONIME.COM definiția cuvântului strict în mai multe dicționareDefinițiile pentru strict din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT, -Ă, stricți, -te, adjectiv Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; prin extensie sever, aspru. [Magistratul] a pus sub strictă supraveghere tot satul Călmățui, delegînd cu asta doi agenți iscusiți. POPA, vezi 95. Voiajase tot timpul tăcut și ghemuit într-un colț... păstrînd cel mai strict incognito. GANE, N. III 184. Vigoare în loc de grație, demnitate în loc de frumusețe, strictă exactitate la reproducerea naturii omenești în loc de forme estetice ideale, iată calitățile ce caracteriză stilul sculpturii din timpul lui Traian. ODOBESCU, S. III 75. • (Adverbial) Ambele noastre popoare, păzind strict condițiunile păcii, considerau totdauna tractatul ce ne leagă a fi un izvor de putere. HASDEU, I. vezi 196. • locuțiune adjectiv (Despre legi) De strictă interpretare = care nu poate fi interpretat prea larg, ci numai în litera legii. • Expresia: (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil pentru îndeplinirea unui anumit scop. • (Substantivat) Strictul necesar vezi necesar. Forme diferite ale cuvantului strict: strict-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT2 stricttă (strictți, strictte) 1) (despre prescripții și despre alte acțiuni codificate) Care necesită a fi respectat întocmai; aplicat în conformitate cu prevederile de rigoare; sever. Regim strict. Evidență strict tă. • (În) sensul strict al cuvântului în sensul de bază, cel principal, al cuvântului. 2) Care exclude orice abatere de la normă; exigent în aplicarea regulilor; aspru; sever. /<fr. strict, latina strictus Forme diferite ale cuvantului strict: stricttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT, -Ă, stricți, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; prin extensie sever, aspru. • Expresia: (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din limba franceza strict, latina strictus. Forme diferite ale cuvantului strict: strict-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT, -Ă, stricți, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; prin extensie sever, aspru. • Expresia: (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din limba franceza strict, latina strictus. Forme diferite ale cuvantului strict: strict-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT, -Ă adjectiv 1. care nu admite excepție, abatere; riguros; exact; (prin extensie) sever, aspru. 2. (botanică; despre organe) tare, rigid. 3. (matematică) inegalitate strictă = atribut a două elemente ale unei mulțimi, în care s-a definit o relație de ordine, comparabile și neegale. (< limba franceza strict, latina strictus) Forme diferite ale cuvantului strict: strict-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru STRICT, -Ă: STRICT, -Ă adjectiv 1. Care nu admite excepție, abatere; riguros, exact; (prin extensie) sever, aspru. 2. (Despre organe vegetale) Tare, rigid. [conform limba franceza strict, latina strictus < stringere – a strânge]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT adjectiv 1. aspru, riguros, sever, strașnic, (rar) strîns. (O disciplină strict; un regim alimentar strict.) 2. exact, precis, riguros, științific. (O definire strict.) 3. minim. (Sortiment strict necesar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRICT: STRICT1 adverb Cu strictețe; în mod sever. Fumatul este strict interzis. • (A fi) strict necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. /<fr. strict, latina strictus Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru strict: *strict, -ă adjectiv (latina stricfus, strîns). Riguros: regulă strictă. Sever, exact: om strict în afacerĭ. adverb Cu stricteță: strict oprit. Forme diferite ale cuvantului strict: strict-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru strict: strict a. 1. strâns și riguros: datorie strictă; 2. foarte exact și foarte sever: om strict. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru strict: strict (-tă), adjectiv – Riguros, în franceză strict. – derivat strictețe, substantiv feminin (rigurozitate). Forme diferite ale cuvantului strict: strict-tă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strict: strict adjectiv masculin, plural stricți; forme singular stríctă, plural strícte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strict: strict adjectiv masculin, plural stricți; forme stríctă, plural strícte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRICT' STRICNÍNĂstricninísmstricníreSTRICNITÚRĂSTRICTstrictaméntestrictețăSTRICTÉȚEstrictitáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strict Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strict dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii STRICT2 stricttă strictți, strictte 1 despre prescripții și despre alte acțiuni codificate Care necesită a fi respectat întocmai; aplicat în conformitate cu prevederile de rigoare; sever. Regim strict. Evidență strict tă. • În sensul strict al cuvântului în sensul de bază, cel principal, al cuvântului. O disciplină strict; un regim alimentar strict. O definire strict. Sortiment strict necesar. O disciplină strict; un regim alimentar strict. O definire strict. Sortiment strict necesar. Fumatul este strict interzis. • A fi strict necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. |
GRAMATICA cuvântului strict? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strict. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strict poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE strict? Vezi cuvântul strict desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strict?[ strict ] Se pare că cuvântul strict are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL strict Inţelegi mai uşor cuvântul strict dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv Despre legi De strictă interpretare = care nu poate fi interpretat prea larg, ci numai în litera legii A fi strict necesar = a fi indispensabil pentru îndeplinirea unui anumit scop Adverbial A fi strict necesar = a fi indispensabil Adverbial A fi strict necesar = a fi indispensabil Matematică inegalitate strictă = atribut a două elemente ale unei mulțimi, în care s-a definit o relație de ordine, comparabile și neegale |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strict |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substantivat, în expresie a fi mort între vii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
