eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție strunire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Strunire [ stru-ni-re ]
VEZI SINONIME PENTRU strunire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului strunire în mai multe dicționare

Definițiile pentru strunire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRUNIRE:
STRUNIRE s.

1. încordare, înstrunare, întindere, (învechit) încordătură. (strunire a arcului.)

2. domolire, înfrînare, liniștire. (strunire calului.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STRUNIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRUNIRE:
STRUNÍRE, struniri, substantiv feminin Acțiunea de a struni și rezultatul ei.

– vezi struni.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STRUNIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRUNIRE:
STRUNÍRE, struniri, substantiv feminin Acțiunea de a struni și rezultatul ei.

– vezi struni.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STRUNIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRUNIRE:
STRUNÍRE substantiv feminin Acțiunea de a struni și rezultatul ei.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

STRUNIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRUNIRE:
STRUNÍRE substantiv feminin Acțiunea de a struni și rezultatul ei.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

strunire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strunire:
struníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat strunírii; plural struníri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

strunire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strunire:
struníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat strunírii; plural struníri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

STRUNIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRUNIRE:
STRUNÍRE substantiv verbal acordaj, acordare, înstrunare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

strunire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strunire:
strunire substantiv verbal ACORDAJ. ACORDARE. ÎNSTRUNARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'STRUNIRE'
strungíțăSTRUNGULÍȚĂSTRUNGÚȚĂSTRUNÍSTRUNÍRESTRUNÍTSTRUNJÍSTRUNJÍRESTRUNJÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strunire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strunire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Strunire a arcului.
Strunire calului.
Strunire calului.

GRAMATICA cuvântului strunire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strunire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strunire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul strunire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul strunire are forma: struníri
VEZI PLURALUL pentru strunire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE strunire?
Vezi cuvântul strunire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strunire?
[ stru-ni-re ]
Se pare că cuvântul strunire are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strunire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv cu scaun la cap?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
conjuncție care leagă propozițiile subordonate de propoziția regentă – subordona + sufix -tor
arta dezvoltată în iran în secolul iii-vii, care se caracterizează prin monumentalitatea edificiilor și, în general, a multora dintre operele sale statui, reliefuri rupestre, ca și prin reprezentarea unor scene de învestitură și de luptă,
cu judecată dreaptă; cuminte
cuvântul dat trebuie respectat, promisiunea dată e datorie curată
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app