eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție sublim


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Sublim [ su-blim ]
VEZI SINONIME PENTRU sublim PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului sublim în mai multe dicționare

Definițiile pentru sublim din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
SUBLIM
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM2, -Ă, sublimi, -e, adjectiv (Despre valori morale și intelectuale; prin extensie despre ființe, lucruri, creații ale omului) Care se ridică sau se află la o înălțime morală sau intelectuală, la un grad deosebit de frumusețe sau de desăvîrșire; superb, măreț, minunat. Aceste cuvinte aveau... sublimul lor înțeles numai pentru mine. GALACTION, O. I 247. Critica dădea sentințe, împărțea titluri: cutare operă e bună, cutare magistrală, sublimă, genială; cutare stupidă etc. GHEREA, ST. Hristos I 26. Nu putură a nu recunoaște propria lor nulitate în alăturare cu sublimul eroism al mortului. HASDEU,

I. vezi 166.
       • Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul imperiu otoman.
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublim-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



SUBLIM
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM, -Ă

I. adjectiv aflat la un înalt grad de perfecțiune, de desăvârșire morală sau intelectuală; superb, înălțător.
       • de o perfecțiune, de o frumusețe neîntrecută.

II. substantiv neutru categorie a esteticii, care exprimă însușirea unor obiecte sau procese de o amploare neobișnuită, a unor acte umane de excepțională noblețe morală, capabile să provoace un sentiment de elevație, uimire și admirație; forma cea mai înaltă a perfecțiunii. (< limba franceza sublime, latina sublimis)
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublim-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SUBLIM
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM, -Ă, sublimi, -e, adjectiv, substantiv neutru

1. Adj. Care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai înalt grad de desăvârșire, de frumusețe; măreț, superb, înălțător, minunat.
       • Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman; Poarta Otomană.

2. substantiv neutru Forma cea mai înaltă a perfecțiunii (în estetică, artă); desăvârșire.

– Din limba franceza sublime.
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublim-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SUBLIM
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM, -Ă, sublimi, -e, adjectiv, substantiv neutru

1. Adj. Care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai înalt grad de desăvârșire, de frumusețe; măreț, superb, înălțător, minunat.
       • Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman; Poarta Otomană.

2. substantiv neutru Forma cea mai înaltă a perfecțiunii (în estetică, artă); desăvârșire.

– Din limba franceza sublime.
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublim-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



sublim
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sublim:
*sublím, -ă adjectiv (latina sublimis). Foarte înalt, foarte mare sufletește: abnegațiune sublimă. Foarte frumos, foarte nobil, foarte înalt pin fapte, vorbe saŭ scrierĭ: scriitor sublim. Uimitor pin măiestate: spectacul sublim. substantiv neutru, plural urĭ. Sublimitate: sublimu e una din cele treĭ calitățĭ ale stiluluĭ. adverb În mod sublim.
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublim-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SUBLIM
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM, -Ă adjectiv Aflat la un înalt grad de perfecțiune, de desăvârșire morală sau intelectuală; superb, înălțător.
♦ De o perfecțiune, de o frumusețe neîntrecută. // substantiv neutru Forma cea mai înaltă a perfecțiunii. [conform limba franceza , italiana sublime, latina sublimis

– ridicat].
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublim-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

SUBLIM
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLIM adjectiv, s.

1. adjectiv desăvîrșit, excepțional, extraordinar, formidabil, ideal, magistral, minunat, perfect, splendid, superb, (învechit) săvîrșit. (O interpretare sublim.)

2. substantiv desăvîrșire, perfecțiune. (sublim este o categorie estetică.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SUBLIM
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM1 substantiv neutru Forma cea mai înaltă a perfecțiunii; desăvîrșire. Muzica ori e nimic, ori ține de sublim. IBRĂILEANU, A. 193. Este și măreție și sublim în culmile care se înalță încununate de brazi întunecoși. RUSSO, O. 100.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

sublim
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sublim:
sublim a.

1. foarte înalt, vorbind de lucruri morale sau intelectuale: spirit, devotament sublim;

2. vorbind de lucruri: spectacol sublim. ║ n. ceea ce e mare și nobil în sentimente, în fapte virtuoase, în stil.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SUBLIM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM2 sublimă (sublimi, sublime) Care se caracterizează prin cel mai înalt grad de desăvârșire într-o ierarhie de valori; divin; înălțător. Muzică sublimă. /<fr. sublime
Forme diferite ale cuvantului sublim: sublimă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SUBLIM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBLIM:
SUBLÍM1 n. Formă superioară a perfecțiunii, a desăvârșirii. [silabe su-blim] /<fr. sublime
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

sublim
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sublim:
sublím adjectiv masculin (silabe -blim), plural sublími; forme singular sublímă, plural sublíme
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

sublim
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sublim:
sublím1 (su-blim) adjectiv masculin, plural sublími; forme sublímă, plural sublíme
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Sublim
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Sublim:
Sublim ≠ banal, grotesc, infam
Definiție sursă: Dicționar de antonime

sublim
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sublim:
sublím substantiv neutru (silabe -blim)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

sublim
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sublim:
sublím2 (su-blim) substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SUBLIM'
subjunctiválȘÚBLERsubletálSUBLIGÁCULSUBLÍMSUBLIMÁsublimábilSUBLIMÁRESUBLIMÁT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sublim
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sublim dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O interpretare sublim.
Sublimul este o categorie estetică.
O interpretare sublim.
Sublim este o categorie estetică.
SUBLÍM2 sublimă sublimi, sublime Care se caracterizează prin cel mai înalt grad de desăvârșire într-o ierarhie de valori; divin; înălțător.
Muzică sublimă.

GRAMATICA cuvântului sublim?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sublim.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sublim poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul sublim sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE sublim?
Vezi cuvântul sublim desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sublim?
[ su-blim ]
Se pare că cuvântul sublim are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL sublim
Inţelegi mai uşor cuvântul sublim dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul imperiu otoman
Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman; Poarta Otomană
Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman; Poarta Otomană



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sublim

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da chiorâș prin ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a apăra, a susține; a favoriza
a vezi sanatoriu; b vezi ospiciu
a se repezi fără a lua seama peste ce calcă
întreprindere comercială care se ocupă cu schimbarea banilor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?