eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție suitor


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Suitor [ su-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU suitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului suitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru suitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUITÓR:
SUITÓR2, -OÁRE, suitori, -oare, adjectiv

1. (Despre plante) Care se urcă în timpul dezvoltării, prinzîndu-se de un spalier, de un zid etc. sau înfășurîndu-se în jurul unui arac, al unei tulpine străine etc.; agățător. Fațadele cele mai multe erau acoperite, pînă la streașină, cu plante suitoare: trandafiri, glicină, iederă. GHICA, S. 533.

2. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescîndă; ascendent. De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? EMINESCU, O. I 137.
       • Diftong suitor vezi diftong.
Forme diferite ale cuvantului suitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SUITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUITÓR:
SUITÓR, -OÁRE, suitori, -oare, adjectiv, substantiv feminin, substantiv masculin

1. Adj. Care suie, urcă, ascendent; specializare (despre plante) agățător.

2. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent.

3. S. forme Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport.

4. S. m. (învechit) Rudă în linie ascendentă. [ pronunție: su-i-]

– Sui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului suitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SUITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUITÓR:
SUITÓR, -OÁRE, suitori, -oare, adjectiv, substantiv feminin, substantiv masculin

1. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent.

2. S. forme Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport.

3. S. m. (învechit) Rudă în linie ascendentă. [ pronunție: su-i-]

– Sui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului suitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SUITÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUITÓR:
SUITÓR1, suitori, substantiv masculin (Învechit; mai ales la plural ) Rudă în linie ascendentă. Dacă aș fi cît de puțin pedant, nu mi-ar fi greu să leg astă sărbare națională cu sărbătoarea unei dumnezeoaie a cîmpiilor latine de pe verb reflexiv:emea strămoșului nostru Traian și suitorii lui pînă la bunul Evandru. RUSSO, S. 21.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SUITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUITÓR:
SUITÓR suitoroáre (suitoróri, suitoroáre)

1) (despre ritmul versurilor) Care suie, urcă; ascendent. Iamb suitor.

2) (despre plante) Care crește în sus, încolăcindu-se în jurul altei plante sau al unui suport; agățător; volubil; urcător; cățărător. /a sui + sufix suitortor
Forme diferite ale cuvantului suitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SUITOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUITOR:
SUITOR adjectiv

1. agățător, cățărător, urcător. (Plantă suitor.)

2. ascendent, urcător. (Ritm suitor al unor versuri.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

suitor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru suitor:
suitór, -oáre adjectiv Care se suĭe (se agață): plante suitoare. S. m. și forme Ascendent (în rudenie).
Forme diferite ale cuvantului suitor: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

suitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru suitor:
suitór adjectiv masculin, (rudă) substantiv masculin (silabe su-i-), plural suitóri; forme singular și plural suitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

suitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru suitor:
suitór1 (rar) (su-i-) adjectiv masculin, plural suitóri; forme singular și plural suitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

suitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru suitor:
suitór2 (rudă) (învechit) (su-i-) substantiv masculin, plural suitóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Suitor
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Suitor:
Suitor ≠ coborâtor
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'SUITOR'
suitariusuitáșșúiteSUITOÁRESUITÓRsuitúrășúiusuiulgibáșăSUIULGÍU

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Suitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului suitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SUITÓR suitoroáre suitoróri, suitoroáre 1 despre ritmul versurilor Care suie, urcă; ascendent.
Iamb suitor.
/a sui + sufix suitortor.
Plantă suitor.
Ritm suitor al unor versuri.

GRAMATICA cuvântului Suitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului suitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Suitor poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Suitor sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul suitor are forma: suitóri
VEZI PLURALUL pentru Suitor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE suitor?
Vezi cuvântul suitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul suitor?
[ su-i-tor ]
Se pare că cuvântul suitor are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Suitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A i se sui cuiva părul în vârful capului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a se folosi de munca altuia, a-i veni totul de-a gata
metal din grupul metalelor monovalente; medicamente alcaline
a i se ridica cuiva părul de pe cap de frică, de spaimă a i se sui cuiva tot sângele în vârful capului, se spune când cineva se aprinde la față din cauza furiei, a rușinii etc
entuziasm sau pasiune trecătoare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app