 | as |
|
| Supleant [ su-plea-nt ] VEZI SINONIME PENTRU supleant PE ESINONIME.COM definiția cuvântului supleant în mai multe dicționareDefinițiile pentru supleant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, substantiv masculin și forme (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare, intrînd și în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică. Constantin Lipan, proaspăt supleant de tribunal, o aștepta în salonașul părintesc. C. PETRESCU, C. vezi 170. Procurorul și supleantul jucau pocher. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE. • Membru supleant= persoană care ține locul titularului (într-un comitet, într-o comisie etc.) și care are drept de vot consultativ. Membrii supleanți ai C. C. participă cu drept de vot consultativ la ședințele plenare ale Comitetului Central. STATUT. P.M.R. 47. ♦ (Rar) Profesor suplinitor. Grigoriu... era supleant de partea științifică. HOGAȘ, H. 68. Oamenii mănîncă oi, și noi nu mîncăm! – Ba să mîncați, domnii mei, le zise un june supleant de profesor; omul și lupul sînt lăsați ca să mănînce carne. NEGRUZZI, S. I 280. – Pronunțat: -ple-ant. Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Suplinitor. ♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică. 2. Adj. (Ieșit din uz; în sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea înlocui pe titular și care avea drept de vot consultativ. [ pronunție: -ple-ant] – Din limba franceza suppléant. Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Suplinitor. ♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică. 2. Adj. (în sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea înlocui pe titular și care avea drept de vot consultativ. [ pronunție: -ple-ant] – Din limba franceza suppléant. Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT supleanttă (supleantți, supleantte) m. și forme 1) învechit Judecător de rang inferior (cu atribuții de mică importanță). 2) Persoană care suplinește temporar pe cineva într-o funcție. • Membru supleant membru ales (sau numit) într-un organ de stat, într-un comitet, care poate înlocui pe titular, având drept de vot consultativ. [silabe -ple-ant] /<fr. suppléant Forme diferite ale cuvantului supleant: supleanttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT, -Ă I. substantiv masculin forme, adjectiv suplinitor. II. adjectiv mémbru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ (azi neuzitat). III. substantiv masculin (în trecut) judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură. (< limba franceza suplléant) Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT, -Ă substantiv masculin și forme (În trecut) Judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură. ♦ Suplinitor. // adjectiv Membru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ. [pronume -ple-ant. / < limba franceza suppléant]. Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru supleant: *supleánt m. (în franceză suppléant, despre suppléer, a suplini). Suplinitor de judecător, judecător stagiar. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru supleant: supleánt substantiv masculin (silabe -ple-), plural supleánți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru supleant: supleant substantiv, adjectiv verbal ÎNLOCUITOR. SUPLINITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru supleant: supleánt (su-ple-ant) substantiv masculin, plural supleánți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUPLEANT: SUPLEÁNT substantiv verbal locțiitor, substitut. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru supleant: supleant substantiv verbal LOCȚIITOR. SUBSTITUT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru supleant: supleant m. locțiitor de judecător. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUPLEANT' suplantáresuplantátsuplantézSUPLEÁSUPLEÁNTsupleántăsupleáresúplecSUPLECÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL supleant Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului supleant dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SUPLEÁNT supleanttă supleantți, supleantte m. • Membru supleant membru ales sau numit într-un organ de stat, într-un comitet, care poate înlocui pe titular, având drept de vot consultativ. |
GRAMATICA cuvântului supleant? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului supleant. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul supleant poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE supleant? Vezi cuvântul supleant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul supleant?[ su-plea-nt ] Se pare că cuvântul supleant are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL supleant Inţelegi mai uşor cuvântul supleant dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeIeșit din uz; în sintagma Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ de partid sau de stat etc în sintagma Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ de partid sau de stat etc Adjectiv mémbru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ azi neuzitat // adjectiv Membru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL supleant |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Galben de crom?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul supleant are forma: supleánți
