eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție supleant


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Supleant [ su-plea-nt ]
VEZI SINONIME PENTRU supleant PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului supleant în mai multe dicționare

Definițiile pentru supleant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
SUPLEANT
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, substantiv masculin și forme (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare, intrînd și în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică. Constantin Lipan, proaspăt supleant de tribunal, o aștepta în salonașul părintesc. C. PETRESCU, C. vezi 170. Procurorul și supleantul jucau pocher. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE.
       • Membru supleant= persoană care ține locul titularului (într-un comitet, într-o comisie etc.) și care are drept de vot consultativ. Membrii supleanți ai C. C. participă cu drept de vot consultativ la ședințele plenare ale Comitetului Central. STATUT. P.M.R. 47.
♦ (Rar) Profesor suplinitor. Grigoriu... era supleant de partea științifică. HOGAȘ, H. 68. Oamenii mănîncă oi, și noi nu mîncăm!

– Ba să mîncați, domnii mei, le zise un june supleant de profesor; omul și lupul sînt lăsați ca să mănînce carne. NEGRUZZI, S. I 280.

– Pronunțat: -ple-ant.
Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



SUPLEANT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme Suplinitor.
♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică.

2. Adj. (Ieșit din uz; în sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea înlocui pe titular și care avea drept de vot consultativ. [ pronunție: -ple-ant]

– Din limba franceza suppléant.
Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SUPLEANT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme Suplinitor.
♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică.

2. Adj. (în sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea înlocui pe titular și care avea drept de vot consultativ. [ pronunție: -ple-ant]

– Din limba franceza suppléant.
Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SUPLEANT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT supleanttă (supleantți, supleantte) m. și forme

1) învechit Judecător de rang inferior (cu atribuții de mică importanță).

2) Persoană care suplinește temporar pe cineva într-o funcție.
       • Membru supleant membru ales (sau numit) într-un organ de stat, într-un comitet, care poate înlocui pe titular, având drept de vot consultativ. [silabe -ple-ant] /<fr. suppléant
Forme diferite ale cuvantului supleant: supleanttă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



SUPLEANT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT, -Ă

I. substantiv masculin forme, adjectiv suplinitor.

II. adjectiv mémbru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ (azi neuzitat).

III. substantiv masculin (în trecut) judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură. (< limba franceza suplléant)
Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SUPLEANT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT, -Ă substantiv masculin și forme (În trecut) Judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură.
♦ Suplinitor. // adjectiv Membru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ. [pronume -ple-ant. / < limba franceza suppléant].
Forme diferite ale cuvantului supleant: supleant-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

supleant
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru supleant:
*supleánt m. (în franceză suppléant, despre suppléer, a suplini). Suplinitor de judecător, judecător stagiar.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

supleant
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru supleant:
supleánt substantiv masculin (silabe -ple-), plural supleánți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

supleant
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru supleant:
supleant substantiv, adjectiv verbal ÎNLOCUITOR. SUPLINITOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

supleant
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru supleant:
supleánt (su-ple-ant) substantiv masculin, plural supleánți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SUPLEANT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUPLEANT:
SUPLEÁNT substantiv verbal locțiitor, substitut.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

supleant
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru supleant:
supleant substantiv verbal LOCȚIITOR. SUBSTITUT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

supleant
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru supleant:
supleant m. locțiitor de judecător.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'SUPLEANT'
suplantáresuplantátsuplantézSUPLEÁSUPLEÁNTsupleántăsupleáresúplecSUPLECÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL supleant
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului supleant dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SUPLEÁNT supleanttă supleantți, supleantte m.
       • Membru supleant membru ales sau numit într-un organ de stat, într-un comitet, care poate înlocui pe titular, având drept de vot consultativ.

GRAMATICA cuvântului supleant?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului supleant.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul supleant poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul supleant sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul supleant are forma: supleánți
    VEZI PLURALUL pentru supleant la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE supleant?
Vezi cuvântul supleant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul supleant?
[ su-plea-nt ]
Se pare că cuvântul supleant are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL supleant
Inţelegi mai uşor cuvântul supleant dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Ieșit din uz; în sintagma Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ de partid sau de stat etc
în sintagma Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ de partid sau de stat etc
Adjectiv mémbru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ azi neuzitat
// adjectiv Membru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL supleant

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Galben de crom?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
imediat, pe loc; prin extensie la timp
fiica din altă căsătorie a unuia dintre soții recăsătoriți, considerată în raport cu copilul sau cu copiii celuilalt soț
pigment galben-închis folosit la vopselele de ulei
a face să cheltuiască sau a cheltui o mare sumă de bani sau toți banii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?