 | as |
|
| Sur [ sur ] VEZI SINONIME PENTRU sur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sur în mai multe dicționareDefinițiile pentru sur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUR: SUR, -Ă, suri, -e, adjectiv 1. (Despre părul sau lîna animalelor) De o culoare intermediară între alb și negru sau care rezultă dintr-un amestec de alb și negru ( vezi cenușiu); (despre animale și păsări) care are părul, lîna, penele de această culoare. Au dat năvală doi dulăi suri cu căpăținele negre. SADOVEANU, N. forme 38. Miei albi fugeau către izvor Și grauri suri zburau în cete. COȘBUC, P. I 176. Un taur mare cu părul sur. RETEGANUL, P. IV 41. Cucule, pasăre sură, Ce tot cînți la noi pe șură? JARNÍK-BÎRSEANU, despre 122. • (În contexte figurate) Pe unde Jiul, spumegînd, Își spală coama sură. FRUNZĂ, Z. 30. ♦ (Substantivat) Nume dat unui cal cu părul de culoare intermediară între alb și negru. Pe poarta deschisă, Bîscoveanul trecu în goană pe surul lui costeliv, dar vînos, și se topi în ninsoarea care cădea moale. CAMIL PETRESCU, O. I 9. Surul lui se lăsa ușor pe picioarele dinapoi, ca să lunece în vîlcea printre răchite. id. O. II 143. 2. (Despre stofe, haine) Făcut din lînă sură (1) sau vopsit în această culoare. Îmbrăcămintea sură a oștenilor moldoveni părea întuneric de peșteră între zare și luciul apei. SADOVEANU, N. P. 335. Cei trei văcari, sub niște căciuli uriașe, cu fundul lat, cu sumanele sure aruncate numai pe umăr, ședeau rezemați în ghioagele lor. BART, S. M. 82. Contoșul domnului, sur și lung, cu ceaprazuri de fir, e deschis la piept. ODOBESCU, S. A. 113. 3. (Despre munți) De culoarea cenușie a stîncilor; (despre drumuri) de culoarea mohorîtă a pulberei care le acoperă. Luna-și pierde prin păduri Tainica văpaie... Doarme între munții suri Vechea Borșa-Baie. DEȘLIU, M. 11, De o parte și de alta a drumului sur se înălțau două spinări ușoare de colnic. SADOVEANU, O. I 369. Mă întorc cu fața spre creasta sură. CAMIL PETRESCU, U. N. 279. 4. (Despre cer, nori, văzduh) Lipsit de lumină, de strălucire; încețoșat; tulbure; figurat posomorît, mohorît. Rațele sălbatice treceau în triunghi pe deasupra în văzduhul sur și tăios. DUMITRIU, N. 289. Afară plouă lin din cerul sur. SADOVEANU, O. III 241. Bolta sură ca cenușa, Codrii vineți – dorm adînc. TOPÎRCEANU, B. 16. Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83. 5. (Despre părul oamenilor, prin extensie despre oameni) Cărunt. Nu vă uitați că rar mi-i părul Și sur ca sara cea de toamnă. BENIUC, vezi 148. Era un bătrîn frumos, falnic, ras proaspăt, cu mustețile sure, răsucite. BART, S. M. 45. Pe prispă o babă bătrînă și zbîrcită, culcată pe un cojoc vechi, sta cu capul ei sur ca cenușa în poalele unei roabe tinere și frumoase. EMINESCU, N. 19. Nu căuta că-s sur, îs verde încă. ALECSANDRI, T. I 68. ♦ figurat Bătrînicios, șters; searbăd. Moșnegii din Alăutești își aminteau de înfățișarea-i sură, de ochii lui ce iscodeau tăios. GALACTION, O. I 43. ♦ figurat Vechi, bătrîn. Rîul sfînt ne povestește cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină, despre verb reflexiv:emi apuse, sure. EMINESCU, O. I 44. Forme diferite ale cuvantului sur: sur-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUR: SUR, -Ă, suri, -e, adjectiv 1. De o culoare intermediară între alb și negru sau care rezultă dintr-un amestec de alb și negru; cenușiu; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie. ♦ (Substantivat, m.) Nume dat unui cal cu părul sur (1). ♦ (Substantivat, forme; în sintagma) Sură de stepă = rasă de taurine indigenă, de culoare cenușie sau vânătă, care prezintă o mare rezistență și pretenții reduse de hrană. 2. (Despre cer, nori, văzduh) Lipsit de lumină, de strălucire; încețoșat, tulbure; figurat posomorât, mohorât. 3. (Despre părul oamenilor; prin extensie despre oameni) Cărunt. ♦ figurat (Rar) Bătrân, străvechi; îndepărtat. – Din limba bulgară, limba sârbă sur. Forme diferite ale cuvantului sur: sur-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUR: SUR, -Ă, suri, -e, adjectiv 1. De o culoare intermediară între alb și negru sau care rezultă dintr-un amestec de alb și negru; cenușiu; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie. ♦ (Substantivat, m.) Nume dat unui cal cu părul sur (1). ♦ Sură de stepă = rasă de taurine indigenă, de culoare cenușie sau vânătă, care prezintă o mare rezistență și pretenții reduse de hrană. 2. (Despre cer, nori, văzduh) Lipsit de lumină, de strălucire; încețoșat, tulbure; figurat posomorât, mohorât. 3. (Despre părul oamenilor; prin extensie despre oameni) Cărunt. ♦ figurat (Rar) Bătrân, străvechi; îndepărtat. – Din limba bulgară, sârbo-croată sur. Forme diferite ale cuvantului sur: sur-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUR: SUR adjectiv 1. cenușiu, fumuriu, gri, plumburiu, (rar) prăfuriu, (popular) sein, șoreciu, (regional) siv, (Muntenia) fumur, (învechit) plumbiu, sîngepiu, (turcism învechit) bozafer. (De culoare sur.) 2. întunecat, mohorît, sumbru, (popular) suriu. (Haină de nuanță sur.) 3. cărunt, (popular) înspicat, (regional) sein, siv, (prin Olt. și Muntenia) spicat, (figurat) nins. (Om cu părul sur.) 4. vînăt. (Cal sur.) 5. încețoșat, neclar, tulbure, (regional) suriu. (Un văzduh sur.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUR: SUR1 sură (suri, sure) 1) Care este de culoare intermediară între alb și negru; de culoarea cenușii; cenușiu; gri. Costum sur. Pasăre sură. 2) (despre cer) Care este acoperit de nori; înnorat; noros. 3) (despre păr) Care este încărunțit; cărunt. 4) figurat (despre oameni) Care are fire albe în păr; cărunt. /<bulg., limba sârbă sur Forme diferite ale cuvantului sur: sură Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sur: sur a. Moldova 1. cenușiu: lupi suri ies după pradă AL.; 2. se zice de un cal cu părul amestecat negru cu alb sau argintiu; 3. cărunt: sunt cu capul sur Al.; 4. figurat4 străvechiu: verb reflexiv:emi apuse, sure Em. [Serb. sur]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȘUR: ȘUR conform substantiv șură. 1. Șurverde 1658 (Tec I). 2. Șurea (16 B III 81). 3. + -in; Șurin D., mold. (Sd XXII); -escul, despre (Sur X). 4. conform Șurlin Ștan (AO VI 426) sau din altă temă. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SUR: SUR adjectiv 1. Suru fam. 2. Sur/a, -aia, -ani, ss.; coincidențe: dac. Surus b. și Sura forme (OR I 586). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUR: SUR2 suri m. mai ales articulat Cal cu părul de culoare cenușie. /<bulg., limba sârbă sur Forme diferite ale cuvantului sur: suri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sur: sur adjectiv masculin, plural suri; forme singular súră, plural súre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sur: sur adjectiv masculin, plural suri; forme súră, plural súre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUR: SUR adjectiv verbal străvechi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sur: sur adjectiv verbal STRĂVECHI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUR' supusăciúneSUPUȘÉNIEsupușíeSUPUȘÍMESURȘÚRĂsurabondánțăSURẤDESURÂDERE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii De culoare sur. Haină de nuanță sur. Om cu părul sur. Cal sur. Un văzduh sur. SUR1 sură suri, sure 1 Care este de culoare intermediară între alb și negru; de culoarea cenușii; cenușiu; gri. Costum sur. Pasăre sură. Haină de nuanță sur. Cal sur. Un văzduh sur. SUR2 suri m. |
GRAMATICA cuvântului sur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sur poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sur? Vezi cuvântul sur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sur?[ sur ] Se pare că cuvântul sur are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL sur Inţelegi mai uşor cuvântul sur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ Substantivat, forme; în sintagma Sură de stepă = rasă de taurine indigenă, de culoare cenușie sau vânătă, care prezintă o mare rezistență și pretenții reduse de hrană ♦ Sură de stepă = rasă de taurine indigenă, de culoare cenușie sau vânătă, care prezintă o mare rezistență și pretenții reduse de hrană |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sur |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala din umbră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
