eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tabu


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Tabu [ ta-bu ]
VEZI SINONIME PENTRU tabu PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului tabu în mai multe dicționare

Definițiile pentru tabu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
TABU
   
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TABU:
TABÚ substantiv neutru

1. Ceea ce este considerat sacru și în mod sacramental inhibitoriu în religiile polineziene.
♦ Ceea ce este sacru și interzis în toate formele de religii primitive și chiar evoluate.
♦ Situație, obiect, timp, loc, persoană, funcție făcând obiectul unei credințe sau al unor practici religioase.

2. (figurat) Interdicție, prohibiție nejustificată.
♦ (familial) Persoană de care nimeni nu se poate atinge, care nu poate fi criticată sau atacată, discutată; lucru, problemă despre care nu se poate discuta sau care nu poate fi criticată.

3. Tip de interdicție de vocabular care duce la înlocuirea unui cuvânt cu un altul sau cu o perifrază metaforică, ori cu o variantă formală, datorită unor motive mistico-religioase. [< limba franceza tabou, conform polinez. tabu

– sacru].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme



TABU
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TABU:
TABÚ substantiv neutru

1. (în religiile primitive) interdicție cu caracter sacru, a cărei încălcare atrage automat sancțiuni de ordin magic și social.
       • situație, obiect, persoană, funcție (interzise) obiect al unei credințe sau al unor practici religioase.

2. (figurat) interdicție nejustificată.
       • (familial) persoană, obiect, problemă despre care nu se poate discuta sau care nu pot fi criticate.

3. interdicție de vocabular determinată de superstiții sau de pudoare, care duce înlocuirea unui cuvânt cu un altul sau cu o perifrază, metaforice. (< limba franceza tabou)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TABU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TABU:
TABÚ tabuuri n.

1) (în societatea primitivă) Interdicții cu caracter religios, în legătură cu întrebuințarea, atingerea unor obiecte, ființe sau utilizarea cuvintelor (care le denumesc), considerate sacre sau impure; interdicție de ritual.

2) figurat Obiect sau problemă despre care este interzis să se discute.

3) Evitare (din superstiție sau din pudoare) a folosirii unor cuvinte și substituirea lor prin altele; interdicție de limbaj. [articulat tabuul; silabe -bu-ul] /<fr. tabou
Forme diferite ale cuvantului tabu: tabuuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TABU
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TABU:
TABÚ, tabuuri, substantiv neutru Interdicție cu caracter religios, în anumite societăți primitive, aplicată la ceea ce este considerat sacru; interdicție rituală; figurat persoană, lucru despre care nu se discută de teamă, din pudoare etc.
♦ Fenomen de evitare a folosirii unui cuvânt și de înlocuire a lui cu un altul, din superstiție sau din pudoare; interdicție de limbaj.

– Din limba franceza tabou.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



TABU
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TABU:
TABÚ substantiv neutru Credință religioasă în Polinezia, după care anumite lucruri sau ființe sînt sfinte, fiind interzis a avea contact cu ele sau a se folosi de ele; figurat (cu sens curent, mai ales în construcție cu verbul «a fi») persoană, obiect, problemă pe care cineva le consideră mai presus de orice discuție, a căror discutare este interzisă.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TABU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TABU:
TABÚ, tabuuri, substantiv neutru (În societățile totemice) Interdicție cu caracter sacru, a cărei încălcare atrage automat sancțiuni severe; interdicție rituală; figurat persoană, lucru despre care nu se discută.
♦ (lingvistică) Interdicție de limbaj care determină înlocuirea unui cuvânt sau cu o perifrază de obicei metaforice.

– Din limba franceza tabou.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

tabu
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tabu:
tabu n. interzicere superstițioasă la popoarele fetișiste: vorbă admisă în folklor pentru orice interdicțiune.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

tabu
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tabu:
tabú substantiv neutru, articulat tabúul; plural tabúuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tabu
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tabu:
tabú substantiv neutru, articulat tabúul; plural tabúuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TABU'
TABORÍȚItăbấrcăȚăbriantabsTABÚTăbuciTABUCIU 1.tăbuéțTĂBUIÉȚ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tabu
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tabu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TABÚ tabuuri n.

GRAMATICA cuvântului tabu?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tabu.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tabu poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tabu sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul tabu are forma: tabúuri
    VEZI PLURALUL pentru tabu la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE tabu?
Vezi cuvântul tabu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tabu?
[ ta-bu ]
Se pare că cuvântul tabu are două silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tabu

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Adverbial sau substantivat câr-mâr?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
soi de câine din rasa foxterierilor, care are părul aspru
consoană dublă
cu ceartă, cu tocmeală
a se obrăznici, a-și lua nasul la purtare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?