eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție taburet


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Taburet [ ta-bu-ret ]
VEZI SINONIME PENTRU taburet PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului taburet în mai multe dicționare

Definițiile pentru taburet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
TABURET
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TABURET:
TABURÉT, taburete, substantiv neutru Scăunel rotund sau pătrat, fără spătar. În fața divanului, gheridoane occidentale, fotolii și taburete. CĂLINESCU, N.

9. Gata, papa! sări Annie de pe taburet, aruncînd o ultimă privire în oglindă. C. PETRESCU, C. vezi 169.
♦ Scăunel fără spătar, care poate fi înălțat sau coborît și pe care stă persoana care cîntă la pian. Elvira încetă, se învîrti pe taburetul de la pian și zîmbi. DUMITRIU, B. forme 45. Se așeză pe taburet și se aplecă apoi din nou, concentrat și distins deasupra pianului. CAMIL PETRESCU, N. 107.
♦ Scăunel foarte scund, pus în fața unui fotoliu sau a unei canapele, pentru a susține picioarele persoanei așezate.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



TABURET
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TABURET:
TABURÉT, taburete, substantiv neutru Scăunel rotund sau pătrat, fără spătar.
♦ specializare Scăunel fără spătar, prevăzut cu un dispozitiv de înălțare și de coborâre, pe care stă cineva când cântă la pian.
♦ specializare Scăunel foarte scund, pe care își poate ține picioarele o persoană care stă pe scaun.

– Din limba franceza tabouret.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TABURET
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TABURET:
TABURÉT, taburete, substantiv neutru Scăunel rotund sau pătrat, fără spătar.
♦ specializare Scăunel fără spătar, prevăzut cu un dispozitiv de înălțare și de coborâre, pe care stă cineva când cântă la pian.
♦ specializare Scăunel foarte scund, pe care își poate ține picioarele o persoană care stă pe scaun.

– Din limba franceza tabouret.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

taburet
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru taburet:
*taburét n., plural e (în franceză tabouret, despre tabour, azĭ tambour, tobă, tambur. vezi tambour 2). Scăunel fără răzemătoare, întrebuințat maĭ ales la rezemat picĭoarele.

– in limbaj vulgar sau argou / jargou taburel.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



TABURET
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TABURET:
TABURÉT taburete n.

1) Scaun mic, fără spătar și fără brațe.

2) Scaun rotund, fără spetează, folosit pentru a sta la pian. /<fr. tabouret
Forme diferite ale cuvantului taburet: taburete

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

taburet
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru taburet:
taburet n.

1. scaun fără brațe nici spate;

2. scăunel de pus sub picioarele celui ce șade (= limba franceza tabouret).

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TABURET
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TABURET:
TABURÉT substantiv neutru Scăunel rotund sau pătrat, fără spetează. [plural -te. / < limba franceza tabouret].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TABURET
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TABURET:
TABURÉT substantiv neutru scăunel rotund sau pătrat, fără spetează. (< limba franceza tabouret)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

taburet
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru taburet:
taburét substantiv neutru, plural taburéte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

taburet
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru taburet:
taburét substantiv neutru, plural taburéte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TABURET'
TĂBULTÓCTABÚNTaburcătaburélTABURÉTTăbuțȚACțac-páctác-tác

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL taburet
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului taburet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TABURÉT taburete n.

GRAMATICA cuvântului taburet?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului taburet.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul taburet poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul taburet sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul taburet are forma: taburéte
    VEZI PLURALUL pentru taburet la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE taburet?
Vezi cuvântul taburet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul taburet?
[ ta-bu-ret ]
Se pare că cuvântul taburet are trei silabe



© 2022 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Distilare fracționată?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a patra dintre cele 12 zodii; zodia cancerului
a închina cu un pahar de băutură pentru cineva, făcându-i urări
acțiunea de a izola dintr-un amestec lichidele cu puncte de fierbere diferite, colectându-le în mod separat după temperaturile lor de fierbere
în primul rând, înainte de orice; mai ales, în mod special, îndeosebi, de preferință
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?