eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tacim


GRAMATICĂSILABE
Tacî́m [ ta-cî́m ]
VEZI SINONIME PENTRU tacî́m PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului tacim în mai multe dicționare

Definițiile pentru tacim din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
TACÎ́M
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TACÎ́M:
TACÎ́M, tacîmuri, substantiv neutru (Cu sens colectiv)

1. Serviciu de masă complet (farfurie, cuțit, furculiță, pahar, șervet etc.) care se așază de obicei în dreptul fiecărui mesean; (prin restricție) totalitatea obiectelor de metal (lingură, linguriță, furculiță, cuțit) de care se servește o persoană cînd mănîncă. O cană pentru apă și o lingură de lemn alcătuiau tacîmul fiecărui pacient. CĂLINESCU, E. 404. El... se gîndea în verb reflexiv:emea aceasta că la București îl așteaptă un singur tacîm în capul unei mese prea lungi. C. PETRESCU, A. 293. Era singur la o masă cu verb reflexiv:eo zece tacîmuri. VLAHUȚĂ, O. A. III 39.
♦ Serviciu de masă. Tu ești ca un tacîm de porțelan de modă nouă: dacă-l lovești, se sfarmă. SADOVEANU, O. VIII 47.

2. Ansamblu de obiecte sau de unelte necesare unei anumite operații, împrejurări etc. sau specifice unei anumite îndeletniciri. vezi garnitură, echipament, dichis. În coșul umplut cu fîn, aveam tot tacîmul nostru de vînătoare. SADOVEANU, O. L. 16. O sobă oarbă, dasupra căreia era pusă o tavă cu tacîmul dulceții și al cafelei. FILIMON, C. 265.
♦ (Uneori determinat prin «de cai») Harnașament. Și l-au suit pe cal cu tacîm de argint, înflorit cu țarțamuri. SADOVEANU, despre P. 81. Întrebai fără sfială într-una de zile zicîndu-i: de ce nu aveți tacîmuri de cai, cu care se înlesnește omul foarte mult la călărie? GORJAN, H. II 47.

3. (Mai ales la plural ) Acareturi. Au văzut un om foarte bogat, cu o casă mare, cu tacîmuri multe pe lîngă casă, vite multe-n ocol și altele. SBIERA, P. 155.

4. (Adesea determinat prin «de lăutari») Taraf. Cînd boierul întindea masă mare... chema tacîmul curții ca să desfăteze pe mosafiri. GALACTION, O. I 69. După dînșii pășeau cîteva tacîmuri de lăutari și țigani, trăgînd din alăutele lor. ISPIRESCU, M. vezi 43.

5. (Peiorativ; în legătură cu oamenii) Categorie, soi, fel; poamă. El și prietenul său, tacîm ca el, trăiau cu două surori din Plumbuita. PAS, Z. I 208. Ce-a zice bărbatul d-tale?

– Nimic; oi pretexta că-s bolnavă, și cît i-oi lăsa bani de jucat cărțile, a închide ochii.

– Așa?... De ăst tacîm e? ALECSANDRI, T. 1686.

6. (Învechit) Cortegiu, alai, suită. (figurat) Iară pe fețele altora se vedea cît de colo zugrăvite sărăcia, lipsa, neaverea, cu tot tacîmul lor de neajunsuri. ISPIRESCU, la DDRF.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



tacî́m
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tacî́m:
tacî́m n., plural urĭ (în turcă takym, aparat, efecte, mobile, asortiment, clasă, serie, bandă, partizanĭ, plebe; limba neogreacă takim, limba bulgară takym). Serviciŭ, garnitură: tacîm de masă (lingură, furculiță, cuțit, farfurie, șervet, pahar), tacîm de cafea (ibricu, ceștile ș. a.), tacîm de cal (șaŭa, frîu ș. a. saŭ hamurile), tacîm de lăutarĭ (taraf cu instrumentele: vioară, cobză, naĭ ș. a.). Suită, cortegiu (vechĭ): domnu cu tacîmu curțiĭ, (figurat) sărăcia cu tacîmu eĭ de rele. figurat Iron. Om nu prea recomandabil: ce maĭ tacîm aĭ să fiĭ și tu, măĭ băĭete! vezi pramatie.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tacîm
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tacîm:
tacîm substantiv verbal ALAI. BANDĂ. BULUC. CATEGORIE. CEATĂ. CÎRD. CÎRDĂȘIE. CLAN. CLICĂ. CORTEGIU. DROAIE. FEL. GAȘCĂ. GEN. GLOATĂ. GRĂMADĂ. GRUP. HARNAȘAMENT. MULȚIME. PERITEAG. PÎLC. SOI. SPECIE. SPEȚĂ. STOL. SUITĂ. ȘLEAHTĂ. TARAF. TIP.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TACIM'
TACHIRAțachismétțachismetețachizmétetacî́mTACÍTtacitaménteTACITÚRNTACITURNITÁTE

GRAMATICA cuvântului tacîm?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tacîm.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tacîm poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tacîm sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE tacî́m?
Vezi cuvântul tacî́m desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tacî́m?
[ ta-cî́m ]
Se pare că cuvântul tacî́m are două silabe



© 2022 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ regional; în expresie a porni într-adaos?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
extrem de repede
memorie
a rămâne însărcinată
spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?