eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tamaita


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Tămâiţă [ tă-mâi-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU tămâiţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tamaita în mai multe dicționare

Definițiile pentru tamaita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TĂMÂIȚĂ:
TĂMÂÍȚĂ, tămâițe, substantiv feminin Nume dat mai multor plante: a) plantă erbacee cu miros aromatic puternic și cu flori verzui dispuse într-un ciorchine la vârful tulpinii (Chenopodium ambrosioides); b) plantă cu flori verzi-gălbui, cu miros pătrunzător (Chenopodium botrys).
       • Compus: tămâîță-de-câmp = plantă erbacee păroasă, cu flori galbene (Ajuga chamaepytis).

– Tămâie + sufix -iță.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



TĂMÂIȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TĂMÂIȚĂ:
TĂMÂÍȚĂ, tămâițe, substantiv feminin Nume dat mai multor plante; a) plantă erbacee cu miros aromatic puternic și cu flori verzui dispuse într-un ciorchine la vârful tulpinii (Chenopodium ambrosioides); b) plantă cu flori verzi-gălbui, cu miros pătrunzător (Chenopodium botrys).
       • Compus: tămâiță-de-câmp = plantă erbacee păroasă, cu flori galbene (Ajuga chamaepytis).

– Tămâie + sufix -iță.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TĂMÂIȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TĂMÂIȚĂ:
TĂMÂÍȚĂ tamaitae forme (diminutiv de la tămâie) Plantă erbacee aromată cu tulpina acoperită cu peri și cu frunze verzi-gălbui, care crește prin locuri nisipoase și necultivate. /tămâie + sufix tamaitaiță
Forme diferite ale cuvantului tamaita: tamaitae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



tămâiță
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru tămâiță:
tămâíță, substantiv feminin

– (botanică) Vineriță (Ajuga reptans L.); buruiană de sub alun, cearta-casei, frunză-de-orbalț (Borza, 1968).

– Din tămâie (< latina *thymanea) + sufix -iță (Scriban, DEX, MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

tămâiță
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru tămâiță:
tămâíță, substantiv feminin

– (botanică) Vineriță (Ajuga reptans L.); buruiană de sub alun, cearta-casei, frunză-de-orbalț (Borza 1968).

– Din tămâie (< latina *thymanea) + -iță.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

tămâiță
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tămâiță:
tămâiță forme plantă ce crește prin fănețe și miroase ca tămâia. (Ajuga reptans).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

tămâiță
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tămâiță:
tămâíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat tămâíței; plural tămâíțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tămâiță
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tămâiță:
tămâíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat tămâíței; plural tămâíțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TĂMÂIȚĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TĂMÂIȚĂ:
TĂMÂÍȚĂ substantiv verbal spanac-porcesc, vineriță.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'TAMAITA'
TĂMÂIOÁRĂtămâioareTĂMÂIOÁSĂTĂMÂIÓSTĂMÂÍȚĂtămâíță-de-câmptămâíță-de-cấmpTAMÁNTĂMÂNDÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TĂMÂIȚĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tămâiţă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TĂMÂÍȚĂ tĂmÂiȚĂe forme diminutiv de la tămâie Plantă erbacee aromată cu tulpina acoperită cu peri și cu frunze verzi-gălbui, care crește prin locuri nisipoase și necultivate.
/tămâie + sufix tĂmÂiȚĂiță.



GRAMATICA cuvântului TĂMÂIȚĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tămâiţă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TĂMÂIȚĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul TĂMÂIȚĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul tămâiță are forma: tămâíțe
VEZI PLURALUL pentru TĂMÂIȚĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE tămâiţă?
Vezi cuvântul tămâiţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tămâiţă?
[ tă-mâi-ţă ]
Se pare că cuvântul tămâiţă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL TĂMÂIȚĂ
Inţelegi mai uşor cuvântul tămâiţă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Compus: tămâîță-de-câmp = plantă erbacee păroasă, cu flori galbene Ajuga chamaepytis
Compus: tămâiță-de-câmp = plantă erbacee păroasă, cu flori galbene Ajuga chamaepytis
Tămâiță-de-câmp Ajuga chamaepytis = regional rută-sălbatică, vineriță-galbenă



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TĂMÂIȚĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A lua potecuța înapoi?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
și substantivat boier care era membru al divanului ii 1; boier divanist; prin extensie persoană cu trecere pe lângă domnitor, făcând parte din protipendadă
strung echipat cu mai multe unelte care lucrează succesiv și care servește la prelucrarea în serie a pieselor de formă complicată
a se întoarce, a face cale întoarsă
despre lupte, felul de a lupta etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app