eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tar


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
țar [ țar ]
VEZI SINONIME PENTRU țar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tar în mai multe dicționare

Definițiile pentru tar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țar:
țar (-ri), substantiv masculin –

1. (învechit) Împărat. –

2. Monarh slava limba slavă (veche) carĭ, din mgr. ϰαισαρ.

– derivat țarevici, substantiv masculin (fiu de țar), din limba rusă carevič; țarină, substantiv feminin (nevastă de țar, împărăteasă rusă), din limba rusă carica; Țarigrad, substantiv masculin (Constantinopol), învechit, din limba sârbă Carigrad.
Forme diferite ale cuvantului tar: tar-ri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român



ȚÂR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚÂR:
ȚÂR1 interjecție

1) (se folosește, repetat, pentru a reda zgomotul produs de un lichid ce țârâie).

2) (se folosește, prelungit, pentru a imita sunetul produs de unele insecte).

3) (se folosește, prelung, pentru a imita sunetul produs de o sonerie etc.). /Onomat.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ȚAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚAR:
ȚAR tari m. istorie (în Rusia și în alte state slave; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al țării; monarh; suveran; împărat; rigă; rege. /<rus. țar, limba slavă (veche) țaru
Forme diferite ale cuvantului tar: tari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tar
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tar:
tar n., plural urĭ (ung. tár, depozit, magazie. vezi tarniță și tăroasă). Vechĭ. Sarcină, povară. O măsură de greutate. Azĭ. Moldova Rar. Persoană plicticoasă, belea: ce tar de copil!
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



ȚÂR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚÂR:
ȚÂR1 interjecție Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva. [Variante: țârc interjecție]

– Onomatopee.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȚÂR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚÂR:
ȚÂR2 tari m.

1) Pește marin, de talie mică, cu corp lunguieț, de culoare albastră, care se consumă sărat și uscat.

2) figurat Persoană slabă, costelivă. /<ngr. tsíros
Forme diferite ale cuvantului tar: tari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ȚÂR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚÂR:
ȚÂR2, țâri, substantiv masculin

1. Scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată.

2. figurat Om foarte slab.

– Din limba neogreacă tsíros.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȚÂR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚÂR:
ȚÂR2, țâri, substantiv masculin

1. Scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată.

2. figurat Om foarte slab.

– Din limba neogreacă tsiros.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȚAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚAR:
ȚAR, țari, substantiv masculin (în Evul Mediu și în epoca modernă, la bulgari, sârbi și ruși) Titlu dat monarhului; persoană care purta acest titlu.

– Din limba rusă țar.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAR:
TAR2 taruri n. rar Instrument muzical constând dintr-o cutie de rezonanță cu gât lung și cu coarde care produc sunete prin ciupire. /<ung. tár
Forme diferite ale cuvantului tar: taruri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tar
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tar:
tar (-ruri), substantiv neutru –

1. Greutate, încărcătură. –

2. Plută, bac. în limba maghiara tar, din limba slavă (veche) tovarŭ (Tiktin). învechit și Transilvania, conform tărhat.
Forme diferite ale cuvantului tar: -ruri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

țar
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țar:
țar m. (limba rusă carĭ, despre got. káisar, care vine de la latina Caesar, care se pronunța Káisar în ainte de Hr. vezi chesar). Împărat rusesc.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

Țar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Țar:
Țar m. titlul împăratului Rusiei, al regilor Bulgariei (dela 1908) și Muntenegrului (dela 1910). [Nume de aceiaș origină cu Cezar].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TAR:
TAR, taruri, substantiv masculin Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 125 de ocale.
♦ Sarcină, povară.

– Din limba maghiară tar.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TAR:
TAR, taruri, substantiv masculin Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 125 de ocale.
♦ Sarcină, povară.

– Din limba maghiară tar.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȚAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚAR:
ȚAR, țari, substantiv masculin Titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave; persoană care purta acest titlu.

– Din limba rusă țar.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȚAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚAR:
ȚAR, țari, substantiv masculin Titlu dat împăraților Rusiei și regilor Bulgariei și ai Muntenegrului de la începutul evului mediu.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȚAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȚAR:
ȚAR substantiv masculin titlu dat vechilor împărați ai Rusiei și vechilor suverani ai sârbilor și bulgarilor. (< limba rusă țar)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAR:
TAR1 tari m. (în trecut) Unitate de măsură a greutății (egală cu 125 de ocale). /<ung. tár
Forme diferite ale cuvantului tar: tari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

țăr
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țăr:
țăr int. ce imită sgomotul picurării încete și cântecul monoton al greierilor. [Onomatopee].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

tar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tar:
tar n. povară de porumb (cât duce un cal de tarniță). [Ung. TÁR, depozit].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

țâr
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țâr:
țâr m. scrumbie sărată și uscată: slab ca un țâr. [greacă mod. TZÍROS].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAR:
TAR, tari, substantiv masculin Veche unitate de măsură cîntărind 125 de ocale.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

tar
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tar:
tar substantiv verbal GREU. GREUTATE. ÎNCĂRCĂTURĂ. POVARĂ. SARCINĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ȚÂR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚÂR:
ȚÂR interjecție pic. (Apa se prelinge și face: tar!, tar!)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tăr
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru tăr:
tăr, tări, substantiv masculin (regional) sergent de stradă.
Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

ȚAR
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚAR:
ȚAR, mold., 1751 (Sur VII 238). < substantiv
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

tar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tar:
tar (învechit) substantiv neutru, plural táruri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

tar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tar:
tár substantiv neutru, plural táruri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țâr
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țâr:
țâr substantiv masculin, plural țâri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țâr
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țâr:
țâr2 substantiv masculin, plural țâri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

țar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țar:
țar substantiv masculin, plural țari
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țar:
țar substantiv masculin, plural țari
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TAR'
ȚÂPURITOÁREȚÂPURITÚRĂțăpúșățăpúșcăȚARțâr-țấrȚÁRĂȚara-de-FocȚara-de-Jos

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ȚAR țari m.
ȚÂR2 țari m.
TAR2 țaruri n.
TAR1 țari m.
Apa se prelinge și face: țar!, țar!.



GRAMATICA cuvântului țar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țar poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul țar sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul tar are forma: táruri
VEZI PLURALUL pentru țar la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE țar?
Vezi cuvântul țar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul țar?
[ țar ]
Se pare că cuvântul țar are o silabă



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Sună a dogit?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
nevrax, ax cerebrospinal, sistem nervos cerebrospinal; sistem nervos cerebrospinal vezi sistem nervos central; sistem nervos ortosimpatic
unitate de măsură pentru exprimarea volumului transporturilor efectuate pe calea ferată sau de către un autovehicul, cu greutatea de o tonă deplasată pe distanța de 1 km; tonă-registru
produce, la cea mai ușoară atingere, un sunet caracteristic de vas cu doagele desfăcute, plesnite
a nu îndrăzni din prea mare respect sau considerație să se arate în față cuiva; a acorda cuiva o deosebită considerație
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app