eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție teorie


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Teorie [ te-o-ri-e ]
VEZI SINONIME PENTRU teorie PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului teorie în mai multe dicționare

Definițiile pentru teorie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
TEORIE
   
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE, teorii, substantiv feminin

1. Răspuns sau soluție la o chestiune filosofică sau științifică, bazată pe do vezi și coordonată sistematic cu alte răspunsuri într-un întreg doctrinar; interpretare bine întemeiată a dovezilor.

2. Oricare dintre încercările de a explica același set de fapte sau aceeași problemă.
       • Locuţiune adverbiala În teorie = în mod abstract, speculativ.

3. (În sintagme) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc. Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, curentele și metodele artistice etc. Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu, timp și mișcarea materiei, în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într-o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor, cât și pentru viteze relative foarte mari, apropiate de viteza luminii.

4. Partea teoretică a instrucției militare. [ pronunție: te-o-]

– Din limba franceza théorie, latina theoria.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



TEORIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE, teorii, substantiv feminin

1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității.

2. Ansamblu sistematic de idei, de ipoteze, de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene.
       • Locuţiune adverbiala În teorie = în mod abstract, speculativ.

3. (În sintagme) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc. Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare, curentele și metodele artistice etc. Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu, timp și mișcare a materiei, în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într-o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor, cât și pentru viteze relative foarte mari, apropiate de viteza luminii.

4. Partea teoretică a instrucției militare. [ pronunție:te-o-]

– Din limba franceza théorie, latina theoria.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TEORIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE substantiv feminin

1. Reflectare sistematizată, generalizată a unui ansamblu de cunoștințe și de idei, privind unele domenii ale realității obiective sau ale conștiinței sociale.

2. Ansamblu de principii care servesc ca îndrumător în practică; ansamblu de cunoștințe, de idei, de ipoteze care dau explicația unor fenomene etc.
♦ Teorie a literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc. [pronume te-o-, gen. -iei. / conform limba franceza théorie, latina, greacă theoria].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TEORIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE substantiv feminin

1. ansamblu de ipoteze, legi și concepte organizate într-un sistem logic care descriu și explică un domeniu al realității obiective sau al conștiinței sociale.

2. ansamblu de principii care servesc ca îndrumător în practică.
♦ ă literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc.
       • lecție de instruire militară.

3. cunoaștere speculativă, ideală, independentă de aplicații. (< limba franceza théorie, latina, greacă theoria, germana Theorie)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



TEORIE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE, teorii, substantiv feminin

1. Sistem de principii, obținut prin generalizarea experienței, care constituie baza unei științe, a unei arte, a unei concepții despre lume; ansamblu de idei pe baza cărora se interpretează și se explică fapte, fenomene sau evenimente care aparțin anumitor domenii de cercetare. Începeau apoi, după sfîrșitul versurilor, teorii fine despre artă. SADOVEANU, E. 102. În loc să-i combată «teoriile», într-o zi i-a spus că s-ar bucura dacă i-ar plăcea fata lui Tudor Ionescu. REBREANU, R. I 50.

2. Partea teoretică a instrucției militare. Am făcut... teorie cu ofițerii și ni s-au împărțit mantăile. SAHIA, N. 119.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TEORIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE teoriei forme

1) Sistem de principii, de idei, obținute prin generalizarea experienței umane, care reflectă legitățile naturii, societății și gândirii.

2) Totalitate a tezelor generalizate dintr-un domeniu al cunoașterii (științifice sau artistice). teorieea relativității.

3) Concepție asupra unui lucru, formată la o persoană sau la un grup de persoane.
       • În teorie în mod abstract, speculativ. [G.-D. teoriei; silabe te-o-] /<ngr. theoria, latina theoria, limba franceza theorie
Forme diferite ale cuvantului teorie: teoriei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

teorie
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru teorie:
teoríe (-íi), substantiv feminin

– Sistem, doctrină. greacă θεωρία (secolul XVIII, conform Gáldi 260) și modern din limba franceza théorie. derivat teoremă, substantiv feminin, din limba franceza théorème; teoretic, adjectiv, după germana theoretisch; teoreticon, substantiv neutru (manual de muzică religioasă), din greacă θεωρετιϰόν; teoretician, substantiv masculin, după limba franceza théoricien.
Forme diferite ale cuvantului teorie: teorie-íi

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

teorie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru teorie:


1) *teoríe forme (vgr. theoria, contemplare, teorie, studiŭ, despre theoréo, contemplez). Știința principiilor, a regulelor (deosebită de practică): teoria și practica uneĭ arte, uneĭ științe. Opiniune sistematizată: teoriĭ politice. Explicațiunea științifică a unor fapte: teoria atomică, teoria magnetizmuluĭ.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TEORIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORIE s.

1. concepție, teză. (O nouă teorie în biologie.)

2. doctrină, învățătură, sistem. (teorie economică.)

3. (FILOZ.) teoria cunoașterii = epistemologie, gnoseologie; teoria existenței = ontologie; teoria valorilor = axiologie.

4. (matematică) teoria probabilităților = calcul statistic, calculul probabilităților.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

teorie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru teorie:


2) *teoríe forme (vgr. theoria, despre theós, zeŭ, și óra, grijă). Deputațiune solemnă trimeasă de orașele greceștĭ la sărbătorile zeilor, la marile jocurĭ, la un oracul ș. a.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

teorie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru teorie:
teorie forme deputațiune solemnă ce Atenienii trimiteau pe tot anul la Delphi spre a oferi sacrificii.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

teorie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru teorie:
teoríe substantiv feminin (silabe te-o-), articulat teoría, genitiv dativ articulat teoríei; plural teoríi, articulat teoríile
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

teorie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru teorie:
teoríe (te-o-) substantiv feminin, articulat teoría, genitiv dativ articulat teoríei; plural teoríi, articulat teoríile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TEORIE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TEORIE:
TEORÍE substantiv verbal cercetare, control, revizie, revizuire, verificare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

teorie
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru teorie:
teorie substantiv verbal CERCETARE. CONTROL. REVIZIE. REVIZUIRE. VERIFICARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TEORIE'
TEORETIZÁTEORETIZÁRETEOREZÍETEORÍCTEORÍETEORISÍTEORISÍRETEORISÍTteorítră

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL teorie
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului teorie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TEORÍE teoriei forme 1 Sistem de principii, de idei, obținute prin generalizarea experienței umane, care reflectă legitățile naturii, societății și gândirii.
Teorieea relativității.
       • În teorie în mod abstract, speculativ.
Teorie economică.
O nouă teorie în biologie.
Teorie economică.

GRAMATICA cuvântului teorie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului teorie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul teorie poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul teorie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul teorie are forma: teoríi
    VEZI PLURALUL pentru teorie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE teorie?
Vezi cuvântul teorie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul teorie?
[ te-o-ri-e ]
Se pare că cuvântul teorie are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL teorie
Inţelegi mai uşor cuvântul teorie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala În teorie = în mod abstract, speculativ
În sintagme Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc
Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, curentele și metodele artistice etc
Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu, timp și mișcarea materiei, în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într-o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor, cât și pentru viteze relative foarte mari, apropiate de viteza luminii
Locuţiune adverbiala În teorie = în mod abstract, speculativ
În sintagme Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc
Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare, curentele și metodele artistice etc
Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu, timp și mișcare a materiei, în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într-o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor, cât și pentru viteze relative foarte mari, apropiate de viteza luminii
♦ Teorie a literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc
♦ ă literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc
teoria cunoașterii = epistemologie, gnoseologie; teoria existenței vezi ontologie; teoria valorilor vezi axiologie
Economie teoria nominalistă a banilor = nominalism
teoria cunoașterii = epistemologie, gnoseologie; teoria existenței = ontologie; teoria valorilor = axiologie
Matematică teoria probabilităților = calcul statistic, calculul probabilităților



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL teorie

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea
ramură de bază a industriei care produce mașini-unelte, utilaje, mijloace de transport etc
de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui
a pagina 2
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?