eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție teza


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Teză [ te-ză ]
VEZI SINONIME PENTRU teză PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului teza în mai multe dicționare

Definițiile pentru teza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TÉZĂ, teze, substantiv feminin

1. Aserțiune expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată și demonstrată într-o operă, într-o cuvîntare etc. Principiul conducător al întregii concepții marxiste despre lume și al întregii activități a partidelor marxiste îl constituie teza despre unitatea dintre teoria și practica revoluționară, formulată de întemeietorul comunismului științific

– Karl Marx. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 24. Drama poate să fie... scrisă pentru dovedirea unei anumite teze. GHEREA, ST. Hristos II 249.
       • Locuţiune adverbiala (Învechit) În teză generală = în linie generală, în general; privind lucrurile în general, în mare. În teză generală... să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. ODOBESCU, S. III 48.

2. Lucrare scrisă, făcută de elevi în clasă, sub supravegherea profesorului, pentru a-și dovedi cunoștințele la sfîrșitul unei perioade de studiu sau la un examen. Toți ceilalți profesori am socotit că se poate acorda unui elev eminent alt termen pentru teza de mai. SADOVEANU, N. forme 175. Premiantul întîi la toate,

– zece la teză, zece la oral. C. PETRESCU, Î. II 127. Mi-a pus pe o teză cu subiect liber nota 10.

I. BOTEZ, ȘC. 58.
       • Teză de licență (sau de doctorat) = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat (sau de doctor).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



TEZĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TÉZĂ, teze, substantiv feminin

1. Afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată și demonstrată într-o operă, într-o cuvântare etc.
       • Locuţiune adverbiala (învechit) În teză generală = în general.
♦ (filozofie) Idee, propoziție care formează primul termen al unei antonimii (în filozofiile raționaliste de tip kantian) sau al unei contradicții de tip dialectic (în filozofiile hegeliană și marxistă).

2. Lucrare scrisă, făcută de elevi în clasă sub supravegherea profesorului, la sfârșitul unei perioade de studiu sau la un examen.
       • Teză de licență (sau doctorat) = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat (sau de doctor în științe).

– Din limba franceza thèse, latina thesis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TEZĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TÉZĂ, teze, substantiv feminin

1. Afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată și demonstrată într-o operă, într-o cuvântare etc.
       • Locuţiune adverbiala (învechit) În teză generală = în general.

2. Idee formulată concis, susținută ca temei al unei concepții filosofice, juridice, politice etc.

3. Lucrare scrisă, făcută de elevi în clasă sub supravegherea profesorului, la sfârșitul unei perioade de studiu sau la un examen.
       • Teză de licență (sau doctorat) = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat (sau de doctor în științe).

– Din limba franceza thèse, latina thesis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TEZĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TÉZĂ1 substantiv feminin

1. afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată într-o scriere, într-o cuvântare.

2. idee, concepție, teorie prestabilită în care un artist încadrează forțat elementele realității.
       • (la Hegel) prima etapă a triadei, care este negată de antiteză (2).

3. lucrare scrisă, trimestrială, semestrială etc. făcută de elevi în clasă în fața profesorilor.
       • lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de doctor sau de licență. (< limba franceza thèse, latina thesis)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



teză
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru teză:
*téză forme, plural e (vgr. thésis, punere. vezi pros- și sin-teză). Propozițiune (temă) enunțată care trebuĭe susținută: o pĭesă teatrală cu teză. Lucrare scrisă pe lîngă examinu oral saŭ lucrare pe care o fac din cînd în cînd supt pază eleviĭ școalelor secundare ca un fel de examin: a da teză. Subĭect de discusiune publică la universitate: teză de licență, de doctorat. Broșura care conține acest subĭect. În teză generală, vorbind în general. A schimba teza, a schimba chestiunea, starea lucrurilor.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TEZĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TÉZĂ tezae forme

1) Afirmație enunțată într-o discuție sau într-o lucrare.

2) mai ales la plural Idee principală a unei concepții, formulată concis, urmând a fi dezvoltată și demonstrată.

3) la plural Culegere care inserează astfel de idei.

4) logică Enunț care urmează să fie demonstrat.

5) Lucrare științifică prezentată pentru a fi susținută public în vederea obținerii unui grad științific; disertație.

6) Lucrare scrisă de elevi la sfârșitul unei perioade de studiu. /<fr. these, latina, limba neogreacă thesis
Forme diferite ale cuvantului teza: tezae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TEZĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TÉZĂ substantiv feminin

1. Afirmație, propoziție care trebuie demonstrată.
♦ Susținere; idee principală dezvoltată într-o scriere oarecare, într-o cuvântare.

2. (În filozofia lui Hegel) Prima etapă a triadei, care este negată de antiteză (3) [în DN].

3. Lucrare scrisă, trimestrială, semestrială etc. dată de elevi în clasă în prezența profesorilor.
♦ Lucrare scrisă, făcută în vederea susținerii unui examen de licență, de doctorat etc. [< limba franceza thèse, conform latina, greacă thesis].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TEZĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEZĂ:
TEZĂ s.

1. concepție, teorie. (O nouă teza în biologie.)

2. (în logica simbolică) teză logică = tautologie, expresie validă, lege logică.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

teză
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru teză:
téză (-ze), substantiv feminin

– Afirmație bazată pe o concepție. în franceză thèse.
Forme diferite ale cuvantului teza: teza-ze

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

teză
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru teză:
téză substantiv feminin, genitiv dativ articulat tézei; plural téze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

teză
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru teză:
téză substantiv feminin, genitiv dativ articulat tézei; plural téze
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TEZA'
textualitáteTEXTURÁtexturáretexturátTÉZĂTEZÁURTEZAURÁRTEZAURARIÁTTEZAURIZÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL teză
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului teză dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TÉZĂ tezăe forme 1 Afirmație enunțată într-o discuție sau într-o lucrare.
O nouă teză în biologie.



GRAMATICA cuvântului teză?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului teză.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul teză poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul teză sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul teză are forma: téze
VEZI PLURALUL pentru teză la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE teză?
Vezi cuvântul teză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul teză?
[ te-ză ]
Se pare că cuvântul teză are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL teză
Inţelegi mai uşor cuvântul teză dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala Învechit În teză generală = în linie generală, în general; privind lucrurile în general, în mare
Teză de licență sau de doctorat = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat sau de doctor
Locuţiune adverbiala învechit În teză generală = în general
Teză de licență sau doctorat = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat sau de doctor în științe
Locuţiune adverbiala învechit În teză generală = în general
Teză de licență sau doctorat = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat sau de doctor în științe
în logica simbolică teză logică = tautologie, expresie validă, lege logică



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL teză

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și îndrepta gândul asupra cuiva sau a ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
întindere nemărginită situată dincolo de atmosfera pământului
unul după altul, potrivit ordinii stabilite sau momentului indicat
a i se duce gândul la cineva sau la ceva
luptă 1 corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app