 | as |
|
| ţî́fnă [ ţî́-fnă ] VEZI SINONIME PENTRU ţî́fnă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tifna în mai multe dicționareDefinițiile pentru tifna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚÎ́FNĂ: ȚÎ́FNĂ, țîfne, substantiv feminin 1. Ifos, aroganță; semeție. Subprefectului i-a pierit totuși țîfna. STANCU, despre 359. Dragele mele, se așază și peste voi anii și o să vă scadă frumusețea și țîfna. SADOVEANU, P. M. 252. Armata cere supunere, cere răbdare. Nu se poate face cu țîfnă și cu toane. CAMIL PETRESCU, O. II 531. Poate să pară un individ cu țîfnă de senior feudal. C. PETRESCU, R. DR. 104. ♦ Arțag. Apoi gură mare ca a ta mai rar, măi Petrică... Și țîfnă, și semeție. Lasă că te-am păscut de cînd te-ai întors. REBREANU, R. II 40. • (expresie A-i sări (cuiva) țîfna = a se mînia, a se înfuria; a-i sări țandăra. I-a sărit țîfna, Ce-o fi verb reflexiv:înd cu cuțitul? STANCU, despre 251. Slabă nădejde dacă d-o vorbă le sare țîfna. DELAVRANCEA, H. T. 143. A umbla cu țîfna-n nas = a fi mereu gata de ceartă. 2. Cobe (1). Protopopul de-abia mai cîrîia, scoțînd cîte o notă de cocoș cu țîfnă. despre ZAMFIRESCU, la CADE. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țîfnă: țîfnă substantiv verbal AROGANȚĂ. ARȚAG. BOSUMFLARE. FALĂ. FUDULIE. IMPERTINENȚĂ. INFATUARE. INSOLENȚĂ. ÎMBUFNARE. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. MĂGĂRIE. MÎNDRIE. NECUVIINȚĂ. NEOBRĂZARE. NERUȘINARE. OBRĂZNICIE. ORGOLIU. SEMEȚIE. SFRUNTARE. TRUFIE. TUPEU. VANITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țîfnă: țîfnă (-ne), substantiv feminin – 1. Cobe. – 2. Ifos, aroganță. – Variante țifnă și derivat Mr. țifnă. limba neogreacă τσίφνα (Cihac, II, 709; Gáldi 261). – derivat țifni, verb (a gîfîi, a sforăi, despre cai); țifnos, adjectiv (cu țîfnă; suspicios, irascibil, susceptibil). Forme diferite ale cuvantului tifna: tifna-ne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țî́fnă: țî́fnă forme, plural e (limba neogreacă tzifna, cobie). Cobie, o boală în care găinile tot țîfnesc ca cum ar verb reflexiv:ea să-șĭ destupe nasu (Muntenia). figurat Defectu de a se supăra (de a se formaliza) ușor: om plin de țîfnă. – Și țî́vnă (sud). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚÎFNĂ: ȚÎFNĂ substantiv (medicina VET.) cobe, (popular) moartea-găinilor. (Găină bolnavă de tifna.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TIFNA' TIFLOSTOMÍEtiflosurdologíetiflotéhnicăTIFLOTOMÍEțîfnățîfnéscȚÎFNÍțîfnósȚIFOÁIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ȚÎFNĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ţîfnă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Găină bolnavă de ȚÎfnĂ. |
GRAMATICA cuvântului ȚÎFNĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ţîfnă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ȚÎFNĂ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ţî́fnă? Vezi cuvântul ţî́fnă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţî́fnă?[ ţî́-fnă ] Se pare că cuvântul ţî́fnă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ȚÎFNĂ Inţelegi mai uşor cuvântul ţîfnă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe expresie A-i sări cuiva țîfna = a se mînia, a se înfuria; a-i sări țandăra A umbla cu țîfna-n nas = a fi mereu gata de ceartă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Piatră litografică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
