eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tigan


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
ţigan [ ţi-gan ]
VEZI SINONIME PENTRU ţigan PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tigan în mai multe dicționare

Definițiile pentru tigan din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚIGAN:
ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, substantiv masculin, adjectiv

I. S. m.

1. Persoană care face parte dintr-o populație originară din nord-vestul Indiei, care a migrat începând din secolul V în Persia, Asia Mediteraneeană și în Imperiul Bizantin, în secolul X-XVI în sud-estul și centrul Europei și în nordul Africii, în secolul XV în vestul Europei (în special în Peninsula Iberică), iar în secolul XIX și în cele două Americi și care vorbește o limbă indo-europeană.
       • Expresia: A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile.

2. Epitet dat unei persoane brunete.

3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele.

II. Adj. (Rar) Țigănesc.

– Din limba slavă (veche) ciganinŭ. conform limba rusă țâgan.
Forme diferite ale cuvantului tigan: tigan-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

țigan
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țigan:
țigán (-ni), substantiv masculin

– limba română

– Variante învechit ațigan. Mgr. τσίγγανος, prin intermediul limba slavă (veche) (a)ciganinŭ (Cihac, II, 433; Tiktin; c.f Vasmer, III, 294), conform limba sârbă, Hristos ciganin, limba slovenă cigan, poloneză, limba rusă cygan, în limba maghiara cigány, limba turcă çengene (› cenghenea, substantiv feminin țigan, termen depreciativ).

– derivat țigană, substantiv feminin (învechit, femeie din neamul țiganilor); țigănărit, substantiv neutru (învechit, impozit pe țiganii robi); țigancă, substantiv feminin (țigană), din limba slavă (veche) cyganŭka; țigăncușe, substantiv feminin (diminutiv de la țigancă; plantă, Tagetes erecta); țigănesc, adjectiv (privitor la țigani); țigănește, adverb (ca țiganii); țigăni verb reflexiv (a se umili, a se căciuli; a se tîrgui exagerat); țigănime, substantiv feminin (mulțime de țigani); țigănos, adjectiv (cu aspect de țigan; jegos); țigănuș, substantiv masculin (diminutiv de la țigan; pasăre acvatică, Falcinellus igneus).
Forme diferite ale cuvantului tigan: tigan-ni

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ȚIGAN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚIGAN:
ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, substantiv masculin, adjectiv

I. S. m.

1. Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă.
       • Expresia: A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile.

2. Epitet dat unei persoane brunete.

3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele.

II. Adj. (Rar) Țigănesc.

– Din limba slavă (veche) ciganinŭ. conform limba rusă țâgan.
Forme diferite ale cuvantului tigan: tigan-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȚIGAN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚIGAN:
ȚIGÁN tigani m.

1) Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând (în unele zone) o viață seminomadă; limba română
       • A se muta ca tiganul cu șatra (sau cu cortul) a se muta foarte des; a nu avea un loc stabil de trai. A se deprinde ca tiganul cu scânteia (sau cu ciocanul) a se deprinde cu greutățile, cu nevoile. A se îneca ca tiganul la mal a suferi o nereușită tocmai la sfârșitul unei acțiuni. Tot tiganul își laudă ciocanul se spune despre o persoană care se laudă (fără motiv) cu ce are. Calea tiganului Calea Lactee.

2) popular iron. Persoană brunetă.

3) peiorativ Persoană cu apucături urâte. /<bulg. țiganin
Forme diferite ale cuvantului tigan: tigani

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ȚIGAN
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚIGAN:
ȚIGAN aripată, balaoacheș, balaur, barabușter, baragladină, baraulă, borâtură, buzat, cataroi, cioară, ciocolată, cioran, cioroi, cioropină, cioropișniță, cocalar, colorat, corturar, faraon, gabor, garoi, geanău, jagardea, lebădar, maglaoi, magraon, mulatru, panteră neagră, stăncuță, tuciuriu, țigan de mătase, țigan de vatră, zavragiu, zburătoare.[1]
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

ȚIGAN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚIGAN:
ȚIGAN s.

1. rom, (popular) arapină. (E tigan de origine.)

2. țigan nomad = corturar, șătrar, (rar) șătraș.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

țigan
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țigan:
țigán substantiv masculin, adjectiv masculin, plural țigáni; forme singular țigánă, plural țigáne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țigan
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țigan:
țigan m. cel ce face parte din neamul Țiganilor. [slava ȚIGANINŬ].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

țigan
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țigan:
țigán adjectiv masculin, substantiv masculin, plural țigáni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ȚIGAN
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚIGAN:
ȚIGÁN adjectiv verbal țigănesc.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

țigan
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țigan:
țigan adjectiv verbal ȚIGĂNESC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TIGAN'
ȚIGẤIȚIGÁIETIGĂÍȚĂȚIGALAȚIGÁNȚIGĂNĂRÍTȚIGĂNÁȘȚIGĂNÁTECȚIGĂNÁTIC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țigan
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țigan dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ȚIGÁN țigani m.
1 Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând în unele zone o viață seminomadă; limba română        • A se muta ca țiganul cu șatra sau cu cortul a se muta foarte des; a nu avea un loc stabil de trai.
A se deprinde ca țiganul cu scânteia sau cu ciocanul a se deprinde cu greutățile, cu nevoile.
A se îneca ca țiganul la mal a suferi o nereușită tocmai la sfârșitul unei acțiuni.
Tot țiganul își laudă ciocanul se spune despre o persoană care se laudă fără motiv cu ce are.
Calea țiganului Calea Lactee.
E țigan de origine.
E țigan de origine.

GRAMATICA cuvântului țigan?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țigan.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țigan poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul țigan sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • single icon La singular substantivul țigan are forma: țigánă
  • group icon La plural substantivul țigan are forma: țigáni
VEZI PLURALUL pentru țigan la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ţigan?
Vezi cuvântul ţigan desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţigan?
[ ţi-gan ]
Se pare că cuvântul ţigan are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL țigan
Inţelegi mai uşor cuvântul țigan dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul
A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic
A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit
A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul
A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic
A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit
țigan nomad = corturar, șătrar, rar șătraș
țigan nomad = corturar, șătrar, rar șătraș

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țigan

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma buză de bandaj?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
intervalul de timp în care se depun globulele roșii dintr-o cantitate de sânge recoltat într-un tub de sticlă gradat, care permite depistarea unor procese infecțioase
a cantitate de electricitate; b masă electrică; sarcină magnetică
partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină
pe după gât, la ceafă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app