eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tiri


PROPOZIȚIIEXPRESII GRAMATICĂSILABE
Tîrî́ [ tî-rî́ ]
VEZI SINONIME PENTRU tîrî́ PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului tiri în mai multe dicționare

Definițiile pentru tiri din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
TÎRÎ́
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TÎRÎ́:
TÎRÎ́, tîrăsc, verb IV.

1. tranzitiv A mișca un lucru cu greu dintr-un loc într-altul, trăgîndu-l pe jos după sine; a trage un om, un animal, silindu-l să meargă după sine. Boii noștri erau mărunți, bătrîni. Abia tîrau plugul. STANCU, despre 229. Dis-de-dimineață o vezi pe drum, tîrîndu-și calul de căpăstru. AGÎRBICEANU, S. P. 68. Bistrița... curgînd mi se părea, în fantasmagoria dintre vis și aievea, că mă tîrăște, cu mal cu tot, pe cursul ei la vale. HOGAȘ, M. N. 62. Haina-i măturînd pămîntul Și-o tîrăște abia-abia. COȘBUC, P. I 224.
       • figurat Cu fruntea răzimată-n cer... Tîrăsc în urma mea trecutul. BENIUC, vezi 54. Cele două partide tîrau după ele păcate grele. C. PETRESCU, C. vezi 102. M-am deprins a tîrî după mine o viață ticăloasă. CREANGĂ, P. 234.
       • Expresia: A tîrî barca pe uscat = a o duce greu; a trage mîța de coadă. A tîrî pe cineva în noroi = a) a terfeli onoarea cuiva; b) a îndemna pe cineva la o faptă josnică, a-l antrena pe un drum greșit.
♦ A lua, a purta, a duce cu sine. Mă tîrăște seară de seară prin toate localurile. CAMIL PETRESCU, T. II 102.
♦ A îndemna, a împinge (spre ceva), a antrena. Dușmancele m-au urît, Tot la rele m-au tîrît. TEODORESCU, P. P. 317.

2. reflexiv A merge, a înainta atingînd pămîntul cu genunchii, cu coatele; (despre anumite animale) a înainta prin mișcări specifice ale trupului, lipit de pămînt. Chemată adesea peste noapte de bolnav, se tîra pe brînci pînă la patul lui ca să-l ajute. CĂLINESCU, E. 40. M-am tîrît pe brînci, pe fundul șanțului. GALACTION, O. I 108. S-a trîntit la pămînt și s-a tîrît de-a bușelea, în lanul de peste drum. POPA, vezi 177. Se tîrăsc rîmele pe pămînt. ȘEZ. IV 120.
       • figurat Un nor galben de praf se tîra... ca o uriașă vită ascultătoare cu trupul de fum auriu. DUMITRIU, N. 223. Trei catarge se deosebesc bine; ca trei suliți înălțate parcă anume să spargă norii ce se tîrăsc așa de jos. BART, S. M. 18. Neguri dese-ncep să cadă Se tîrăsc în jos pe plai. TOPÎRCEANU, B. 24.
♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcîndu-și picioarele. Cînd se apropie de casă, abia se mai tîra. DUMITRIU, N. 152. Florea s-a tîrît cu sacul lui cu linguri la mînăstire. PAS, Z. I 162. Printr-o sforțare de voință se tîrî pînă la fereastră. BART, E. 249. Unchiul îl cheamă în odaie; nepotul ascultă, d-abia tîrîndu-se pe picioare. CARAGIALE, P. 48.
       • figurat Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate, deși nu m-am tîrît prin judecăți de cînd sînt. CREANGĂ, A. 145.

3. reflexiv (Despre obiecte care atîrnă) A atinge pămîntul cu capătul de jos, a se freca de pămînt.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



TÎRÎ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TÎRÎ:
TÎRÎ verb

1. a tîrîi, a tîrșîi, a trage, (regional) a tăgîrța. (A tiri ceva după sine.)

2. (rar) a se tîrșîi, (Moldova) a se tăbîrci. (Se tiri pînă la tranșee.)

3. (popular) a mîna. (Oltul îl tiri la vale.)

4. a antrena, a împinge. (Îl tiri în acțiuni nesăbuite.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TIRI
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TIRI:
TÍRI adverb (Popular, folosit numai în corelație cu sine însuși) Ce mi-e..., ce mi-e...; fie..., fie...; cum..., așa și... Tiri dracul, Tiri mama lui. popular
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TÎRÎ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TÎRÎ:
TÎRÎ verb

1. Tărîlă pren. act.; Tîrîlă, Tache, act.

2. Tîrîtul din Bîrsa (Sd X).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc



tîri
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tîri:
tîri verb vezi DISTRUGE. NIMICI. POTOPI. PRĂPĂDI. SFĂRÎMA. ZDROBI. ZVÎNTA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TIRI'
TÎRGUȘÓRtîrguțtîrhátTÎRHEȘTÍRITIRIÁCTIRIACHÍUTiriachiulTIRIBÓMBĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tîri
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tîri dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A tîri ceva după sine.
Se tîri pînă la tranșee.
Oltul îl tîri la vale.
Îl tîri în acțiuni nesăbuite.

GRAMATICA cuvântului tîri?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tîri.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tîri poate fi: verb, adverb

CUM DESPART ÎN SILABE tîrî́?
Vezi cuvântul tîrî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tîrî́?
[ tî-rî́ ]
Se pare că cuvântul tîrî́ are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL tîri
Inţelegi mai uşor cuvântul tîri dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A tîrî barca pe uscat = a o duce greu; a trage mîța de coadă
A tîrî pe cineva în noroi = a a terfeli onoarea cuiva; b a îndemna pe cineva la o faptă josnică, a-l antrena pe un drum greșit



© 2022 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Substantivat a se juca de-a hămișliul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
prinț care urmează să se urce pe tron după moartea suveranului
a fi unic, a nu avea pereche, asemănare
a face pe șiretul
cu amărăciune, dureros, jalnic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?