eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție titular


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Titular [ ti-tu-lar ]
VEZI SINONIME PENTRU titular PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului titular în mai multe dicționare

Definițiile pentru titular din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TITULAR:
TITULÁR, -Ă, titulari, -e, adjectiv

1. (Adesea substantivat) Care îndeplinește o funcție, ocupă un post etc. cu caracter de permanență, pe baza unei numiri făcute după formele legale. Directorul... însărcinat a gera afacerile prefecturii

– districtul neavînd deocamdată titular... a șoptit, cu zîmbetul său diplomatic: «Om vedea!». CARAGIALE, N. S. 60.

2. figurat (Rar) Care apare ca erou principal, care dă titlul unei opere artistice. Se mai află și astăzi vestitul han al Spătăreștilor, unde ades au poposit triburile negre în mijlocul cărora Matei Millo a observat pe titulara piesei. SADOVEANU, E. 67.
Forme diferite ale cuvantului titular: titular-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TITULAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TITULAR:
TITULÁR, -Ă, titulari, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme

1. (Persoană) care ocupă un post, îndeplinește o funcție etc. cu caracter de permanență, pe baza unei numiri făcute după formele legale.
♦ (Persoană) care se bucură de un drept juridic.

2. (Persoană) care apare ca erou principal, care dă titlul unei opere artistice, care interpretează rolul principal.

– Din limba franceza titulaire.
Forme diferite ale cuvantului titular: titular-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TITULAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TITULAR:
TITULÁR, -Ă, titulari, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme

1. (Persoană) care ocupă un post, îndeplinește o funcție etc. în mod permanent, pe baza unei numiri legale.
♦ (Persoană) care se bucură de un drept juridic.

2. (Persoană) care apare ca erou principal, care dă titlul unei opere artistice, care interpretează rolul principal.

– Din limba franceza titulaire.
Forme diferite ale cuvantului titular: titular-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TITULAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TITULAR:
TITULÁR titulară (titulari, titulare) și substantival

1) (despre persoane) Care îndeplinește o funcție permanentă pe care o deține după lege.

2) Care posedă (ceva) pe baze juridice; cu drept legal de posesor (a ceva).

3) rar (despre personaje literare) Care deține locul central, numele lui servind drept titlu pentru opera respectivă. /<fr. titulaire
Forme diferite ale cuvantului titular: titulară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TITULAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TITULAR:
TITULÁR, -Ă adjectiv, substantiv masculin și forme

1. (Cel) care îndeplinește permanent și exclusiv o funcție (pe baza unei numiri legale, a unei diplome academice).
♦ (Cel) care se bucură de un drept juridic.

2. (figurat) (Cel) care apare ca erou principal, care dă titlul unei opere artistice, care interpretează rolul principal. [conform limba franceza titulaire].
Forme diferite ale cuvantului titular: titular-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TITULAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TITULAR:
TITULÁR, -Ă adjectiv, substantiv masculin forme

1. (cel) care îndeplinește permanent și excesiv o funcție etc.

2. (cel) care se bucură de un drept juridic.

3. (figurat) (cel) care apare ca erou principal, care dă titlul unei opere artistice. (< limba franceza titulaire)
Forme diferite ale cuvantului titular: titular-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

titular
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru titular:
*titulár, -ă adjectiv și substantiv (în franceză titulaire, despre latina titulus, titlu). Care ocupă o funcțiune pe baza titluluĭ, examenuluĭ saŭ concursuluĭ: episcop titular, profesor titular la catedra de istorie.
Forme diferite ale cuvantului titular: titular-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

titular
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru titular:
titulár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural titulári; adjectiv feminin, substantiv feminin tituláră, plural tituláre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

titular
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru titular:
titulár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural titulári; forme singular tituláră, plural tituláre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

titular
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru titular:
titular a. și m. care posedă titlul și dreptul unei demnități.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'TITULAR'
țițúcȚIȚÚCĂTițulTÍTULĂTITULÁRTITULARIZÁTITULARIZÁRETITULARIZÁTTITULATÚRĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TITULAR
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului titular dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TITULÁR titulară titulari, titulare și substantival 1 despre persoane Care îndeplinește o funcție permanentă pe care o deține după lege.
Titular al echipei naționale.

GRAMATICA cuvântului TITULAR?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului titular.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TITULAR poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul TITULAR sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul titular are forma: titulári
  • single icon La singular substantivul titular are forma: tituláră
VEZI PLURALUL pentru TITULAR la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE titular?
Vezi cuvântul titular desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul titular?
[ ti-tu-lar ]
Se pare că cuvântul titular are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TITULAR

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A fi sau a ajunge, a se face de batjocură?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
motor cu reacție în care agentul motor este constituit din particule încărcate cu aceeași sarcină electrică ioni pozitivi accelerate prin mari diferențe de potențial
aureolă
a fi sau a ajunge, a se face de râs, a deveni ridicol
foarte aproape unul de celălalt
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app