 | as |
|
| Tocilar [ to-ci-lar ] VEZI SINONIME PENTRU tocilar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tocilar în mai multe dicționareDefinițiile pentru tocilar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TOCILAR: TOCILÁR, -Ă, tocilari, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care se ocupă cu ascuțirea instrumentelor de tăiat (la tocilă). 2. figurat Elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic; bucher. – Tocilă + sufix -ar. Forme diferite ale cuvantului tocilar: tocilar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TOCILAR: TOCILÁR, -Ă, tocilari, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care se ocupă cu ascuțitul instrumentelor de tăiat (la tocilă). 2. figurat Elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic; bucher. – Tocilă + sufix -ar. Forme diferite ale cuvantului tocilar: tocilar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TOCILAR: TOCILÁR, -Ă, tocilari, -e, substantiv masculin și forme 1. (La m.) Persoană care se ocupă cu ascuțirea instrumentelor de tăiat. 2. figurat (În limbajul școlarilor) Elev care învață pe dinafară (de obicei fără preocuparea de a adînci); bucher. Forme diferite ale cuvantului tocilar: tocilar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TOCILAR: TOCILÁR tocilari m. 1) Persoană care se ocupă cu ascuțirea (la tocilă) a instrumentelor de tăiat. 2) fam. Elev care învață lecțiile în mod mecanic, fără a pătrunde în esență; bucher. /tocilă + sufix tocilarar Forme diferite ale cuvantului tocilar: tocilari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tocilar: tocilár m. (despre točilă, limba bulgară točilar). Ascuțitor de cuțite ș. a. în prăvălia luĭ (în România, de ordinar, Italienĭ). figurat Iron. Elev care învață (o tocește) prea mult. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TOCILAR: TOCILAR substantiv (rar) ascuțitor, (regional) tocitor, (Banat, Transilvania și Bucovina) șlaifăr. (tocilar ascute cuțitele.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tocilar: tocilar m. cel ce ascute la tocilă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru tocilar: tocilar, tocilari substantiv masculin vezi tocar Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tocilar: tocilár substantiv masculin, plural tocilári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tocilar: tocilár substantiv masculin, plural tocilári Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TOCILAR: TOCILÁR substantiv verbal bucher. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tocilar: tocilar substantiv verbal BUCHER. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TOCILAR' tochitúrăTOCITOCIETOCÍLĂTOCILÁRtocilárăTOCILĂRÍETocilescuTOCÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tocilar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tocilar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TOCILÁR tocilari m. /tocilă + sufix tocilarar. Tocilarul ascute cuțitele. Tocilar ascute cuțitele. |
GRAMATICA cuvântului tocilar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tocilar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tocilar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tocilar? Vezi cuvântul tocilar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tocilar?[ to-ci-lar ] Se pare că cuvântul tocilar are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tocilar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: BaStină substantiv feminin în locuțiune adjectiv și adverb de baștină?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul tocilar are forma: tocilári
