eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție trandafir


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Trandafir [ tran-da-fir ]
VEZI SINONIME PENTRU trandafir PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului trandafir în mai multe dicționare

Definițiile pentru trandafir din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRANDAFIR:
TRANDAFÍR, trandafiri, substantiv masculin

1. Arbust din familia rozaceelor, cu flori roșii, albe sau galbene, cu miros plăcut și cu fructe cărnoase, roșii; crește sălbatic sau se cultivă în grădini, florile lui fiind întrebuințate în industria parfumurilor (Rosa); floarea acestui arbust ( vezi rujă). Vor cultiva cîteva pogoane de trandafiri și vor trăi toți anii vieții lor din iubire și din cîștigul uleiului de roze. GALACTION, O. I 143. S-a oprit La trandafiri, și mîna-i dragă S-a-ntins la flori ca să aleagă. COȘBUC, P. II 258. Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roșii Peste unda fermecată. EMINESCU, O. I 72.
       • (În comparații și metafore) Se cunoaște, Floricico, că pe-aici a mers botișorul tău de trandafir și dințișorii tăi de șoricuț. HOGAȘ, M. N. 18. Gerul face cu-o suflare pod de gheață între maluri... Iar pe fețe de copile înflorește trandafiri. ALECSANDRI, P. III

12. Bine-ai venit sănătos, Trandafirul meu frumos. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 146.
       • Trandafir de dulceață = trandafir cu flori roșii, din ale cărui petale se face dulceață. Trandafir sălbatic = măcieș. Ea are flori de crîng la sîn Și-n păr un trandafir sălbatic. COȘBUC, P. I 181.
       • Expresia: De departe trandafir, de aproape borș cu știr, se spune despre o persoană care de departe pare foarte frumoasă, iar de aproape se vede că e urîtă.
       • Compuse: (botanică) trandafir-de-munte = smirdar; (Zool.) trandafir-de-mare = actinie.
♦ Lemn de trandafir = lemnul anui arbore din America de Sud (care miroase a trandafir) din care se fac mobile de lux. Lemnul de trandafir strălucea cald. DUMITRIU, N. 52.

2. Cîrnat de porc cu mult piper și usturoi. Trandafiri usturoieți și slănină de cea subțire... și cu mămăliguță caldă se duc unse pe gît. CREANGĂ, A. 103. Știa unde se găsea pelinul cel mai bun și unde se frigea trandafirii cei mai gustoși. GHICA, S. 61. Ea a tăiat o bucată de trandafir de porc, a fript-o și a mîncat-o. ȘEZ. IX 58.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



trandafir
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trandafir:
trandafir m.

1. arbust spinos cu florile roșiatice mari, plăcut mirositoare, adesea învoalte (Rosa centifolia): din florile de trandafir se face dulceață;

2. fructul său, oval, puțin cârnos, mirositor, roșu sau negru;

3. Moldova cârnat de porc, preparat cu ardeiu, usturoiu, piper, etc. și uscat. [greacă mod. TRANTÁPHYLLON, lit treizeci de foi (după frunzele-i numeroase); sensul 3 prin aluziune la coloarea roșiatică a cârnatului].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TRANDAFIR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRANDAFIR:
TRANDAFÍR1 trandafiri m.

1) Arbust decorativ cu tulpina înaltă, ramificată și cu țepi, cu flori plăcut mirositoare (folosite în industria parfumurilor); roză.

2) Floare a acestui arbust.
       • trandafir sălbatic arbust cu flori roz sau albe și cu fructul oval, cărnos, de culoare roșie; măceș; răsură; rujă.

3) rar Cârnați preparați din carne de porc cu mult piper și usturoi. /<ngr. tr[i]antáfillon
Forme diferite ale cuvantului trandafir: trandafiri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

trandafir
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru trandafir:
trandafír (-ri), substantiv masculin –

1. Roză. –

2. Cîrnat.

– Mr. trandafir, trandaf(i)lă, megl. trindáfil. limba neogreacă τρ(ι)αντάφυλλο (Cihac, II, 707; Roesler 577; Sandfeld 18), conform albaneză trandafilj, limba bulgară trandafil (Conev 49). Sensul al doilea nu este clar; după Scriban, datorită mirodeniilor pe care le conține.

– derivat trandafiriu, adjectiv (roz).
Forme diferite ale cuvantului trandafir: trandafir-ri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român



TRANDAFIR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRANDAFIR:
TRANDAFIR s.

1. (botanică; Rosa) roză, (învechit și regional) rug, (regional) rujă.

2. (botanică) trandafir sălbatic (Rosa canina) = măceș, (popular) răsură, (regional) cacadîr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, (Banat) scobituri (la plural).

3. patrician. (A mîncat un trandafir bine fript.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TRANDAFIR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRANDAFIR:
TRANDAFÍR2 n. mai ales articulat

1) Dans popular executat de perechi, care se deplasează în salturi înaite și înapoi într-un tempo rapid.

2) Melodie după care se execută acest dans. /<ngr. tr[i]antáfillon

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TRANDAFIR
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TRANDAFIR:
TRANDAFIR substantiv

1.

– și -a pren. (P1; P Bor 97).;

– fam., mold., 1610 (Glos); -escu.

2. Trandașir, ard. (Paș).

3. Trandafir 1779 (Sd XV 30).

4. Scurtat: Trandaf, E. v(TS 276).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

trandafir
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trandafir:
trandafír substantiv masculin, plural trandafíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

trandafir
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trandafir:
trandafír substantiv masculin, plural trandafíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TRANDAFIR'
tranc/tráncaTRÂNDTRANDADÁTRANDADÁIETRANDAFÍRTRANDAFIR-DE-IÁRNĂTRANDAFIR-DE-MÁRETRANDAFIR-DE-MÚNTETRANDAFIR-GÁLBEN

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trandafir
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trandafir dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TRANDAFÍR1 trandafiri m.
       • trandafir sălbatic arbust cu flori roz sau albe și cu fructul oval, cărnos, de culoare roșie; măceș; răsură; rujă.
A mâncat un trandafir bine fript.
A mîncat un trandafir bine fript.



GRAMATICA cuvântului trandafir?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trandafir.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trandafir poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul trandafir sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul trandafir are forma: trandafíri
VEZI PLURALUL pentru trandafir la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE trandafir?
Vezi cuvântul trandafir desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trandafir?
[ tran-da-fir ]
Se pare că cuvântul trandafir are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL trandafir
Inţelegi mai uşor cuvântul trandafir dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Trandafir de dulceață = trandafir cu flori roșii, din ale cărui petale se face dulceață
Trandafir sălbatic = măcieș
Compuse: botanică trandafir-de-munte = smirdar; Zool
trandafir-de-mare = actinie
♦ Lemn de trandafir = lemnul anui arbore din America de Sud care miroase a trandafir din care se fac mobile de lux
Botanică trandafir sălbatic Rosa canina = măceș, popular răsură, regional cacadâr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, Banat scobituri la plural
Botanică trandafir sălbatic Rosa canina = măceș, popular răsură, regional cacadîr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, Banat scobituri la plural



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trandafir

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Nechezat1 adverb rar; în expresie a râde nechezat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
ansamblu de principii privitoare la interpretarea și la punerea în scenă a unui spectacol, a unei piese
a sta la taifas
a râde într-un mod asemănător cu nechezatul2
segregație
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app