eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție transcendental


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Transcendental [ tran-scen-den-tal ]
VEZI SINONIME PENTRU transcendental PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului transcendental în mai multe dicționare

Definițiile pentru transcendental din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL:
TRANSCENDENTÁL, -Ă, transcendentali, -e, adjectiv

1. (În filozofia idealistă a lui Kant) Care se referă la formele apriorice ale cunoașterii, care premerge experienței și o condiționează. Kant afirma că timpul, spațiul, cauzalitatea etc. sînt categorii transcendentale.

2. Care este deasupra lumii reale; metafizic. Astfel, se împlinea aproape săptămîna de cînd Odorescu zburase în lumi transcendentale. MACEDONSKI, O. III 87. Aici îi plăcea iubitului Herr Direktor să se dea la speculațiuni transcendentale. CARAGIALE, O. VII 200.
Forme diferite ale cuvantului transcendental: transcendental-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TRANSCENDENTAL, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL, -Ă:
TRANSCENDENTÁL, -Ă adjectiv

1. (În filozofia scolastică) Referitor la atributele care depășesc categoriile lui Aristotel prin caracterul lor general valabil pentru oricare existență.

2. (În filozofia idealistă a lui Kant) Referitor la formele apriorice ale cunoașterii, care premerge experiența și o condiționează.

3. ((livresc)) Superior normelor sau rațiunii umane; care este deasupra lumii reale. [conform limba franceza transcendantal].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TRANSCENDENTAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL:
TRANSCENDENTÁL, -Ă adjectiv

1. (în filozofie scolastică) referitor la atributele care depășesc categoriile lui Aristotel prin caracterul lor general valabil pentru oricare existență.

2. (la Kant, referitor la formele apriorice ale cunoașterii) care premerge experienței și o condiționează.

3. care este deasupra lumii reale. (< limba franceza transcendantal)
Forme diferite ale cuvantului transcendental: transcendental-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TRANSCENDENTAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL:
TRANSCENDENTÁL, -Ă, transcendentali, -e, adjectiv (În filozofia lui Kant) Care se referă la formele apriorice ale cunoașterii, care premerge experienței și o condiționează.
♦ Care este deasupra lumii reale.

– Din limba franceza transcendantal, latina transcendentalis.
Forme diferite ale cuvantului transcendental: transcendental-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRANSCENDENTAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL:
TRANSCENDENTÁL, -Ă, transcendentali, -e, adjectiv (în filosofia lui Kant) Care se referă la formele apriorice ale cunoașterii, care premerge experienței și o condiționează.
♦ Care este deasupra lumii reale.

– Din limba franceza transcendantal, latina transcendentalis.
Forme diferite ale cuvantului transcendental: transcendental-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TRANSCENDENTAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL:
TRANSCENDENTÁL transcendentală (transcendentali, transcendentale)

1) (în scolastică) Care ține de noțiunile cele mai generale (adevăr, bine, lucru etc.).

2) (în filozofia lui Kant) Care ține de formele apriorice ale cunoașterii ce organizează datele experienței. /<fr. transcedantal
Forme diferite ale cuvantului transcendental: transcendentală
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

transcendental
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru transcendental:
*transcendentál, -ă adjectiv (mlat. transcendentalis). filozofie Care se ocupă de lucrurĭ transcendente, anterioare experiențeĭ: după Kant, spațiu și timpu îs concepte transcendentale.
Forme diferite ale cuvantului transcendental: transcendental-ă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

transcendental
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru transcendental:
transcendentál adjectiv masculin (silabe mf. trans-), plural transcendentáli; forme singular transcendentálă, plural transcendentále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

transcendental
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru transcendental:
transcendentál (trans-cen-) adjectiv masculin, plural transcendentáli; forme transcendentálă, plural transcendentále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TRANSCENDENTAL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRANSCENDENTAL:
TRANSCENDENTAL adjectiv (FILOZ.; la Kant) aprioric. (Principii transcendental.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TRANSCENDENTAL'
TRANSCEIVERTRANSCÉNDETRANSCENDÉNTTRANSCENDÉNȚĂTRANSCENDENTÁLTRANSCENDENTALÍSMTRANSCENDENTALÍSTTRANSCENDENTALITÁTETRANSCENDENTALIZÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TRANSCENDENTAL
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului transcendental dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TRANSCENDENTÁL transcendentală transcendentali, transcendentale 1 în scolastică Care ține de noțiunile cele mai generale adevăr, bine, lucru etc.
Principii transcendental.
Principii transcendental.

GRAMATICA cuvântului TRANSCENDENTAL?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului transcendental.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TRANSCENDENTAL poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul TRANSCENDENTAL sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE transcendental?
Vezi cuvântul transcendental desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul transcendental?
[ tran-scen-den-tal ]
Se pare că cuvântul transcendental are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TRANSCENDENTAL

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Zi siderală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
vreme îndelungată
a face o datorie, a se împrumuta
timp scurs între două treceri consecutive ale unei stele la același meridian
a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app