 | as |
|
| Traseu [ tra-seu ] VEZI SINONIME PENTRU traseu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului traseu în mai multe dicționareDefinițiile pentru traseu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASÉU, trasee, substantiv neutru Drum urmat de un vehicul; linie străbătută de un drum, de o cale ferată etc. Cu cît ne depărtăm de Moscova, trecînd... printre sate adormite, adunate mănunchi lîngă traseu, cu atît noaptea devine mai albă. STANCU, U.R.S.S. 105. Linia șerpuită se numea pe limba lor de ingineri și de șefi de echipă: traseu. PAS, L. I 164. Domnul inginer este invitat să continue traseul înainte pînă la obor. GHICA, S. 563. ♦ Drum, de obicei special amenajat, pe care trebuie să-l străbată concurenții la o probă sportivă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASÉU, trasee, substantiv neutru Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o ființă; rută. ♦ Linie, direcție pe care o are un drum, o cale ferată etc. ♦ Drum special amenajat pe care trebuie să-l străbată concurenții la o probă sportivă. ♦ Drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare; traiectorie. – Din limba franceza tracé. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASÉU, trasee, substantiv neutru Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o persoană; rută. ♦ Linie, direcție pe care o are un drum, o cale ferată etc. ♦ Distanță marcată care trebuie străbătută de concurenții la o probă sportivă. ♦ Drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare; traiectorie. – Din limba franceza tracé. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASÉU traseue n. 1) Direcție urmată de o cale de comunicație (șosea, canal, cale ferată etc.). 2) Cale prestabilită, urmată cu o anumită regularitate de un vehicul sau de o ființă; rută; itinerar; drum. 3) Drum în spațiu parcurs de un corp în mișcare; traiectorie. traseu stelar. traseuul unui proiectil. /<fr. tracé Forme diferite ale cuvantului traseu: traseue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASÉU substantiv neutru 1. drum (de) parcurs de un vehicul; axa unui drum, a unui canal, a unei căi ferate etc. • distanță marcată care trebuie străbătută de concurenți într-o probă sportivă. • traiectorie. 2. proiecție pe un plan a axei principale a unei lucrări tehnice. (< limba franceza tracé) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASEU s. 1. drum, itinerar, parcurs, rută, traiect, traiectorie, (astăzi rar) marșrut, (învechit, în Moldova) șleau. (traseu urmat de un vehicul.) 2. itinerar, linie. (traseu aerian București-Paris.) 3. traiect, traiectorie. (traseu parcurs de un proiectil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRASEU: TRASÉU substantiv neutru Drum parcurs de un vehicul; linia, axa unui drum, a unui canal, a unei căi ferate etc. [plural -ee, -euri. / < limba franceza tracé]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru traseu: traseu n. reprezentarea prin linii a conturelor unui desen, unui plan (= limba franceza tracé). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru traseu: traséu substantiv neutru, articulat traséul; plural trasée Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru traseu: traséu substantiv neutru, articulat traséul; plural trasée Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRASEU' TRĂSCĂRÍTRĂSCĂUTRĂSCẮUtraseistăTRASÉUtrasézTrasimedeTrasimenetrask |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL traseu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului traseu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TRASÉU traseue n. Traseu stelar. Traseuul unui proiectil. Traseu urmat de un vehicul. Traseu aerian București-Paris. Traseu parcurs de un proiectil. |
GRAMATICA cuvântului traseu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului traseu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul traseu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE traseu? Vezi cuvântul traseu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul traseu?[ tra-seu ] Se pare că cuvântul traseu are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL traseu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Expunere de motive?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul traseu are forma: trasée
