 | as |
|
| Trînti [ trîn-ti ] VEZI SINONIME PENTRU trînti PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trinti în mai multe dicționareDefinițiile pentru trinti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRÎNTI: TRÎNTÍ, trîntesc, verb IV. 1. tranzitiv A arunca (cu putere) un obiect, o povară etc.; a azvîrli. Trîntea cărțile cu mare zgomot. DUMITRIU, N. 38. Cînd ajunse acasă, trînti sacul jos. ISPIRESCU, L. 267. Paharul ce-l aveam în mînă, trîntindu-l pe masă, se sparse în bucăți. BOLINTINEANU, O. 379. Cobilița și-o trîntea, Iute-acasă se-ntorcea. TEODORESCU, P. P. 560. • Expresia: A trînti pe cineva la dubă (sau la închisoare, la gros, la temniță) = a băga la închisoare. De punea mîna ispravnicul pe noi, ne trîntea poate la gros! ALECSANDRI, T. I 117. Aș ieși și nu cutez, Că părinții mă păzesc, Și ei dacă mă găsesc, În temniță mă trîntesc. BIBICESCU, P. P. 71. ♦ intranzitiv (În corelație cu alte verbe) A arunca lucrurile cu ciudă, a-și da drumul mîniei. Se miră că singur moșneagul nu trîntește și nu înjură. C. PETRESCU, S. 34. Baba... se sculă cu noaptea-n cap și începu a trînti și a plesni prin casă. CREANGĂ, P. 7. ♦ A culca (la pămînt), a doborî. Turcul sfîșie cămașa osînditului și-l trînti în genunchi cu pieptul pe proțap. GALACTION, O. I 290. Ipate odată mi ți-o și înșfacă de cozi, o trîntește la pămînt și-o ține bine. CREANGĂ, P. 177. ♦ (Despre animale de călărie) A arunca din șa pe călăreț. Săriți de opriți calu!... nu mă lăsa, Ioane, că mă trîntește. ALECSANDRI, T. I 185. Calul ți se poticnească, Pe tine să te trîntească. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 266. ♦ figurat (Familiar) A respinge un candidat la un examen; a nu promova. ♦ intranzitiv A lovi tare. Pepelea... trîntindu-i cu măciuca aceea peste cap, l-au omorît. SBIERA, P. 5. Fuga la fereastra boierului și începe a trînti cu ciocul în geamuri. CREANGĂ, P. 66. ♦ A mișca puternic (uși, porți); a face să se izbească; a izbi. Ieși pe poartă și o trînti îndărăt cu piciorul. DUMITRIU, P. forme 65. Bătrînul de se mînie, strigă, trîntește ușile. DELAVRANCEA, H. T. 16. Vîntul trîntește, gemînd, și ușile tinzii și poarta. COȘBUC, P. II 61. 2. reflexiv A se așeza brusc, aruncîndu-se cu toată greutatea corpului. M-am trîntit pe iarbă și încep să tremur. CAMIL PETRESCU, U. N. 339. Se trînti îmbrăcat în pat, cu fața în sus, cu mîinile împreunate sub ceafă. C. PETRESCU, C, vezi 49. Se dezbrăcă, se trînti pe pat. REBREANU, R. I 226. 3. tranzitiv A-și pune la repezeală un obiect de podoabă sau de îmbrăcăminte; a se îmbrăca în grabă, neglijent. Apoi își trînti căciula in cap. DUMITRIU, N. 24. Ci eu cu pălăria trîntită pe-o ureche Trec fluierînd un cîntec pe drumul îndrăzneț. BENIUC, vezi 60. Într-o clipă îmi trîntisem cizmele cele galbene, binișul, legătura la cap și hangerul la brîu. GHICA, S. 4. 4. reflexiv A se lua la trîntă, a se lupta corp la corp, a se bate în luptă dreaptă. Voi verb reflexiv:eți să vă trîntiți cu mine? SBIERA, P. 182. Ce verb reflexiv:ei, îl întrebă zmeul, din luptă să ne luptăm, din pușcă să ne pușcăm, ori din trîntă să ne trîntim? ȘEZ. II 53. 5. tranzitiv figurat (Familiar) A face, a produce (acționînd energic, violent, zgomotos). Trîntește o brumă pe păreți, de trei palme de groasă. CREANGĂ, P. 254. Urieșii, stînd pe coate, au trîntit un hohot mare. ALECSANDRI, P. A. 150. Întru auzul cuvintelor acestora, Scaraoțchi trînti un hohot de rîs, de se cutremurară păreții. NEGRUZZI, S. I 88. ♦ A spune ceva nepotrivit, nelalocul lui. Trîntea cîteva vorbe de-și aducea aminte pînă la moarte! SADOVEANU, O. VI 207. ♦ A aplica lovituri, a lovi, a izbi cu furie, cu violență. Leagă turbinca strîns la gură, o pune sub cap, mai trîntindu-le prin turbincă niște ghionturi. CREANGĂ, P. 303. Trage podul la o parte Câ-ți trîntesc un glonț în spate. BIBICESCU, P. P. 367. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRÎNTI: TRÎNTI verb 1. a arunca, a azvîrli, a culca, a dărîma, a doborî, a întinde, a lungi, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, (popular și fam.) a așterne, (popular) a păli, (învechit și regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera. (Cu o lovitură l-a trinti la pămînt.) 2. a se culca, a se întinde, a se lungi, (învechit) a se tinde. (S-a trinti puțin după amiază.) 3. a (se) izbi, (popular și fam.) a (se) bufni, a (se) buși. (I-a trinti un pumn în nas.) 4. a izbi, a lovi. (A trinti cu pumnul în masă.) 5. a izbi, a repezi. (A trinti ușa de perete.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru trînti: trînti verb vezi LĂSA. RESPINGE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRINTI' TRINOMINALÍSMtrî́ntătrînteálătrîntéscTRÎNTÍTRÎNTÍRETRÎNTÍTTRÎNTITÚRĂtrî́ntor |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trînti Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trînti dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cu o lovitură l-a trînti la pămînt. S-a trînti puțin după amiază. I-a trînti un pumn în nas. A trînti cu pumnul în masă. A trînti ușa de perete. |
GRAMATICA cuvântului trînti? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trînti. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trînti poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE trînti? Vezi cuvântul trînti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trînti?[ trîn-ti ] Se pare că cuvântul trînti are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL trînti Inţelegi mai uşor cuvântul trînti dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A trînti pe cineva la dubă sau la închisoare, la gros, la temniță = a băga la închisoare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Hârtie-carbon?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
