 | as |
|
| Turmă [ tur-mă ] VEZI SINONIME PENTRU turmă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului turma în mai multe dicționareDefinițiile pentru turma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TURMĂ: TÚRMĂ, turme, substantiv feminin 1. Grup (mai mare) de oi, prin extensie de alte animale (domestice sau sălbatice) care trăiesc împreună. Am de furcă c-o turmă de mistreți. Cumplite sălbătăciuni! SADOVEANU, O. I 43. Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. COȘBUC, P. I 47. Turme de vite se scoboară la adăpat. VLAHUȚĂ, R. P. 10. Cum e păstorul, așa și turma (= cum sînt conducătorii, așa și subalternii). O turmă și un păstor, exprimă ideea de unire, sub o singură conducere. 2. Masă, mulțime, grup (mare) de oameni (umili, săraci, exploatați). Are o pornire de milă adîncă pentru turma celor obijduiți, batjocoriți și flămînzi. SADOVEANU, O. VI 419. În calea lor au întilnit turme întregi de suflete. GANE, N. III 20. Boierii și-au venit în cunoștință; au văzut că turma nu poale fi fără păstor. NEGRUZZI, S. I 149. • (Metaforic) A plecat băiatul cu fluierul. Cîntînd a plecat. După el, turmă, noi. STANCU, despre 170. • Locuţiune adverbiala În turmă = cu grămada, în grămadă. Sufocați de-atîta mers în turmă Noi ne mișcăm împinși din urmă. CAMIL PETRESCU, vezi 17. Rămase în urmă o companie înșirată în turmă. C. PETRESCU, Î. I 133. 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru turmă: túrmă forme, plural e (latina tŭrma, ploton de călărime, mulțime. despre limba română vine sîrb. nsl. rut. poloneză turma, turmă). Mare mulțime de oĭ (pînă la 5-6 sute) saŭ și de capre. figurat Mulțimea credincĭoșilor creștinĭ: bate-voĭ păstoru și se va risipi turma (Ev.). vezi cîrd, cĭopor, cireadă, tîrlă 1. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TURMĂ: TÚRMĂ, turme, substantiv feminin 1. Grup (mai mare) de oi sau, prin extensie, de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. 2. (depreciativ) Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. – latina turma. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TURMĂ: TÚRMĂ, turme, substantiv feminin 1. Grup (mai mare) de oi sau, prin extensie, de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. 2. (depreciativ) Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. – latina turma. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURMĂ: TÚRMĂ turmae forme 1) Mulțime de indivizi din aceeași specie, care umblă împreună; cârd. 2) fam. deprindere Grup mare, neorganizat de oameni (docili sau înrăiți, agresivi). 3) termen bisericesc Totalitate a credincioșilor. /<lat. turma Forme diferite ale cuvantului turma: turmae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TURMĂ: TURMĂ substantiv cireadă, (rar) cîrd, (popular) ciurdă, (învechit și regional) tamazlîc, (prin Moldova, Bucovina, Maramures și Banat) botei, (Olt. și Transilvania) ciopor, (Moldova) tabun. (O turma de vite.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru turmă: turmă forme 1. mulțime de animale domestice de acelaș soiu: o turmă de boi; 2. figurat (în limba bisericească) popor: o turmă și un păstor. [latina TURMA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru turmă: túrmă substantiv feminin, genitiv dativ articulat túrmei; plural túrme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru turmă: túrmă substantiv feminin, genitiv dativ articulat túrmei; plural túrme Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TURMA' ȚURLUÍTȚURLUITÚRĂTURLULÍUTURLUPINÁDĂTÚRMĂTURMÁCturmácăTURMALÍNTURMALÍNĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TURMĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului turmă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TÚRMĂ turmĂe forme 1 Mulțime de indivizi din aceeași specie, care umblă împreună; cârd. O turmĂ de vite. |
GRAMATICA cuvântului TURMĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului turmă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TURMĂ poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE turmă? Vezi cuvântul turmă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul turmă?[ tur-mă ] Se pare că cuvântul turmă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL TURMĂ Inţelegi mai uşor cuvântul turmă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala În turmă = cu grămada, în grămadă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TURMĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face pe dădaca?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul turmă are forma: túrme
