eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție turta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Turtă [ tur-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU turtă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului turta în mai multe dicționare

Definițiile pentru turta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru turtă:
túrtă (-te), substantiv feminin –

1. Azimă, cocă; este turtită și fără drojdie. –

2. Tartă, prăjitură. –

3. În general, orice materie turtită. –

4. Varietate de ghimpe (Carlina acaulis).

– Mr., megl. turtă, istr. turtę. latina turta în loc de torta (Diez, I, 419; Pușcariu 1743; REW 8802), conform vegl. turta, italiana , prov., spaniolă, portugheză torta, limba franceza tourte. Forma turta apare în glosele de la Reichenau (Pușcariu, Lr., 189); schimbul nu pare anormal (Lausberg, Mundarten Südlukaniens, Halle 1939, 26; totuși conform împotrivă Graur, BL, V, 115, considerîndu-l nefundamentat suficient). Ambele forme latina sînt cuvinte vulgare, care nu apar la nici un autor clasic. În limba română pare să fi fost simțit drept creație expresivă (probabil așa era în latina), datorat prezenței lui turti, conform tufli, tepși.

– derivat turtea (variantă turtică, turtie), substantiv feminin (varietate de spin); turti, verb (a face plat, a da o formă lătăreață, a strivi; reflexiv, a se îmbăta). Din limba română provine limba bulgară turla (Capidan, Raporturile, 214), și probabil limba sârbă, limba slovenă turta.
Forme diferite ale cuvantului turta: turta-te

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

TURTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURTĂ:
TÚRTĂ1 turtae forme

1) Produs de patiserie lățit și rotund, obținut dintr-o bucată de aluat și copt pe vatră.
       • A face (sau a lăsa) (pe cineva) turta a bate tare (pe cineva). A se îmbăta turta a se îmbăta foarte tare. Beat turta foarte beat. A trage cenușa (sau spuza) la turtaa lui a-și apăra interesele proprii.

2) (nume generic) Prăjitură de orice fel, având o asemenea formă. turta cu mere. turtae cu mac.
       • turta dulce prăjitură făcută din făină de grâu, ouă, miere, mirodenii, acoperită cu glazură sau presărată cu zahăr farin

3) Substanță presată care are o asemenea formă. turta de ceară. /<lat. turta
Forme diferite ale cuvantului turta: turtae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

turtă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru turtă:
turtă forme

1. pâine lată și rotundă din aluat nedospit: a trage spuza pe turta sa; turtă dulce, prăjitură din aluat cu miere, migdale, nuci, etc., care se coace la cuptor;

2. prin analogie: turtă de ceară;

3. pască;

4. botanică ceapa ciorească: turta lupului, numele semințelor foarte toxice întrebuințate spre a stârpi diferite lighioi stricăcioase. [latina medieval TURTA]. ║ adverb

1. ca turta: a face turtă;

2. fam. tare beat.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TURTĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TURTĂ:
TURTĂ substantiv

1. Turta forme 1661, din Sipoteni.

2. Turtea (An Com 92).

3. Turteș (16 B IV 104);

– Stan 1534 (AO XVII 308).

4. Turtită, Devul (17 B I 198).

5. Turtela t. (Drăg).

6. Turtoiu. C. (P Bor 83).

7. Turlui G. ard. (C Cos II 482). vezi însă și Tortaba-Turtaba, ca etim. posibilă.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

TURTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TURTĂ:
TÚRTĂ2 turtae forme Plantă erbacee cu tulpina foarte scurtă, cu frunze ghimpoase, adânc crestate, și cu flori așezate în capitule.
       • turtaa-vacii ciupercă comestibilă, cu pălăria lipicioasă, de culoare galben-roșcată sau cafenie. /<lat. turta
Forme diferite ale cuvantului turta: turtae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TURTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TURTĂ:
TURTĂ s.

1. (regional) trușnic. (turta furajeră.)

2. (botanică; Carlina acaulis) (regional) ciortopoloc, tătăișă, turtea, turtică, ceapă-ciorească, ciurul-zînelor, punga-babei, sita-zînelor.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

turtă
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru turtă:
turtă adjectiv invariabil, adverb beat, în stare de ebrietate.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

turtă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru turtă:
túrtă substantiv feminin, genitiv dativ articulat túrtei; plural túrte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

turtă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru turtă:
túrtă substantiv feminin, genitiv dativ articulat túrtei; plural túrte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TURTA'
TURPITÚDINETURRITÉLLATURSA. 1.turșúgTÚRTĂtúrta-lúpuluitúrta-váciiTurtabturtále

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL turtă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului turtă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TÚRTĂ1 turtăe forme 1 Produs de patiserie lățit și rotund, obținut dintr-o bucată de aluat și copt pe vatră.
       • A face sau a lăsa pe cineva turtă a bate tare pe cineva.
A se îmbăta turtă a se îmbăta foarte tare.
Beat turtă foarte beat.
A trage cenușa sau spuza la turtăa lui a-și apăra interesele proprii.
Turtă cu mere.
Turtăe cu mac.
       • turtă dulce prăjitură făcută din făină de grâu, ouă, miere, mirodenii, acoperită cu glazură sau presărată cu zahăr farin 3 Substanță presată care are o asemenea formă.
Turtă de ceară.
TÚRTĂ2 turtăe forme Plantă erbacee cu tulpina foarte scurtă, cu frunze ghimpoase, adânc crestate, și cu flori așezate în capitule.
       • turtăa-vacii ciupercă comestibilă, cu pălăria lipicioasă, de culoare galben-roșcată sau cafenie.
Turtă furajeră.
Turtă furajeră.

GRAMATICA cuvântului turtă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului turtă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul turtă poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul turtă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul turtă are forma: túrte
VEZI PLURALUL pentru turtă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE turtă?
Vezi cuvântul turtă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul turtă?
[ tur-tă ]
Se pare că cuvântul turtă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL turtă
Inţelegi mai uşor cuvântul turtă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Botanică turta-vacii Bolctus luteus = văcuță

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL turtă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în măsura posibilului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
sumație
ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logic-matematic; logistică
atât cât va fi posibil
a chinui, a oprima; a exploata
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app