eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ucenicie


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Ucenicie [ u-ce-ni-ci-e ]
VEZI SINONIME PENTRU ucenicie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ucenicie în mai multe dicționare

Definițiile pentru ucenicie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UCENICIE:
UCENICÍE, ucenicii, substantiv feminin Starea, calitatea, ocupația de ucenic; timpul petrecut ca ucenic. Făcut-am cea mai aspră și grea ucenicie. MACEDONSKI, O. I

3. Acum ești calfă, ai scăpat de ucenicie. ISPIRESCU, L. 370. A crescut băiatul canonit și muncit și a ajuns, după ucenicie, culegător. CARAGIALE, O. II 26.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



UCENICIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UCENICIE:
UCENICÍE, ucenicii, substantiv feminin Faptul de a lucra ca ucenic; starea, calitatea, ocupația de ucenic; timpul petrecut de cineva ca ucenic.
♦ prin generalizare Formare, instruire a cuiva într-un anumit domeniu.

– Ucenic + sufix -ie.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

UCENICIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UCENICIE:
UCENICÍE, ucenicii, substantiv feminin Faptul de a lucra ca ucenic; starea, calitatea, ocupația de ucenic; timpul petrecut de cineva ca ucenic.
♦ prin generalizare Formare, instruire a cuiva într-un anumit domeniu.

– Ucenic + sufix -ie.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

UCENICIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UCENICIE:
UCENICÍE uceniciei forme

1) Însușire a unei meserii sau a cunoștințelor dintr-un domeniu de activitate sub îndrumarea unui meșter. A face ucenicie.

2) Timp petrecut în calitate de ucenic. /ucenic + sufix ucenicieie
Forme diferite ale cuvantului ucenicie: uceniciei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



ucenicie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ucenicie:
ucenicie forme

1. starea, ocupațiunea ucenicului;

2. timpul cât se învață o meserie;

3. figurat primele încercări: anii de ucenicie.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ucenicie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ucenicie:
ucenicíe substantiv feminin, articulat ucenicía, genitiv dativ articulat ucenicíei; plural ucenicíi, articulat ucenicíile
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ucenicie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ucenicie:
ucenicíe substantiv feminin, articulat ucenicía, genitiv dativ articulat ucenicíei; plural ucenicíi, articulat ucenicíile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ucenicie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ucenicie:
ucenicíe forme (despre ucenic). Starea de ucenic. Timpu cît eștĭ ucenic.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'UCENICIE'
ucenícăucenicéscUcenicescuUCENICÍUCENICÍEucénieUCÍDUCÍDEUCÍDERE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ucenicie
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ucenicie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
UCENICÍE uceniciei forme 1 Însușire a unei meserii sau a cunoștințelor dintr-un domeniu de activitate sub îndrumarea unui meșter.
A face ucenicie.
/ucenic + sufix ucenicieie.



GRAMATICA cuvântului ucenicie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ucenicie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ucenicie poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ucenicie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul ucenicie are forma: ucenicíi
VEZI PLURALUL pentru ucenicie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ucenicie?
Vezi cuvântul ucenicie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ucenicie?
[ u-ce-ni-ci-e ]
Se pare că cuvântul ucenicie are cinci silabe



© 2024 qDictionar.com
});

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A prinde momentul sau ocazia, prilejul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a se cunoaște sau a se vedea etc
a-și arăta fără să vrea proasta creștere sau cusururile; a se face de râs
a găsi, a nu lăsa să scape momentul sau prilejul favorabil
a încă de când s-a născut; b conform unei predispoziții naturale
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app