 | as |
|
| Uitare [ ui-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU uitare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului uitare în mai multe dicționareDefinițiile pentru uitare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UITARE: UITÁRE, uitări, substantiv feminin 1. Faptul de a uita1 și rezultatul lui; lipsa oricărei amintiri. Uitarea este leac al multor dureri pe pămînt. SADOVEANU, O. VII 117. Au cine-a spus că depărtarea E soră dreaptă cu uitarea? CERNA, P. 120. Acei ce vă-nălțară pieiră în uitare. BOLINTINEANU, O. 186. • (Poetic) Ca mîini, pe urma ta, uitarea crește, Ușor ca liniștea de fulgi cînd ninge. PĂUN-PINCIO, vezi 86. • Uitare de sine = a) visare, reverie. Așa-și petrecu... vacanția aceasta, Arareori frigurile îl biruiau și-l smulgeau de tot din această fericită uitare de sine. VLAHUȚĂ, N. 24; b) nepăsare față de interesele proprii. În această uitare de sine... stă moralitatea artei. GHEREA, ST. Hristos II 58. • Expresia: A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și mai amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite; a uita. Generația lui însă l-a lăsat uitării. SADOVEANU, E. 104. Las întunecatei uitări durerile și bucuriile mele de pînă acum. VLAHUȚĂ, O. A. 224. O! gondolă iubită! noi lumii dăm uitare! ALECSANDRI, P. I 165. ♦ Rătăcire morală. Toate aceste cîștiguri ale momentelor ei de uitare îi făcură groază. GANE, N. I 110. 2. Neant, neființă. Generații după generații s-au perindat ca frunzele toamnelor, căzînd în uitarea morții. SADOVEANU, E. 76. Dar un luceafăr, răsărit Din liniștea uitării, Dă orizon nemărginit Singurătății mării. EMINESCU, O. I 175. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UITARE: UITÁRE, uitări, substantiv feminin 1. Faptul de a uita, de a nu-și (mai) aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. • Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) față de interesele proprii. • Expresia: A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătăcire morală. 2. figurat Neființă, neant. – vezi uita. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UITARE: UITÁRE, uitări, substantiv feminin 1. Faptul de a uita, de a nu-și aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. • Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) față de interesele proprii. • Expresia: A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătacire morală. 2. figurat Neființă, neant. – vezi uita. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UITARE: UITÁRE uitareări forme 1) vezi A UITA și A SE UITA. • A da uitareării a nu se mai gândi (la cineva sau la ceva). uitare de sine stare de spirit caracteristică pentru cel absorbit de activitatea sau de gândurile sale. Cu uitare de sine neglijându-și interesele proprii. A cădea în uitare a fi uitat. 2) figurat Stare a ceea ce nu există; inexistență; neființă. /v. a (se) uita Forme diferite ale cuvantului uitare: uitareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru uitare: uitare forme 1. acțiune de a uita: uitare de sine; 2. lipsă de memorie: uitarea binefacerilor. ║ forme acțiunea de a se uita: o uitare lungă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UITARE: UITARE substantiv neglijare, omitere, uitat, (învechit) negrijire. (uitare unui amănunt semnificativ.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru uitare: uitare substantiv verbal INEXISTENȚĂ. NEANT. NEFIINȚĂ. NIMIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru uitare: uitáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat uitării; plural uitări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru uitare: uitáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat uitắrii; plural uitắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru UITARE: UITÁRE substantiv verbal neglijare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Uitare: Uitare ≠ neuitare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'UITARE' UISTÍTIUITÁuităcíeUITĂCIÓSUITÁREUITÁTUITĂTÓRUITĂTÚRĂÚITE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Uitare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului uitare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii UITÁRE uitareări forme 1 vezi A UITA și A SE UITA. • A da uitareării a nu se mai gândi la cineva sau la ceva. Uitare de sine stare de spirit caracteristică pentru cel absorbit de activitatea sau de gândurile sale. Cu uitare de sine neglijându-și interesele proprii. A cădea în uitare a fi uitat. Uitare unui amănunt semnificativ. |
GRAMATICA cuvântului Uitare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului uitare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Uitare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE uitare? Vezi cuvântul uitare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uitare?[ ui-ta-re ] Se pare că cuvântul uitare are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Uitare Inţelegi mai uşor cuvântul uitare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Uitare de sine = a visare, reverie A da sau a lăsa uitării pe cineva sau ceva = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și mai amintească de cineva sau de ceva, a se sili să uite; a uita Uitare de sine = a visare, reverie; b nepăsare altruistă față de interesele proprii A da sau a lăsa uitării pe cineva sau ceva = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească de cineva sau de ceva, a se sili să uite Uitare de sine = a visare, reverie; b nepăsare altruistă față de interesele proprii A da sau a lăsa uitării pe cineva sau ceva = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească de cineva sau de ceva, a se sili să uite |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Uitare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bechi substantiv neutru regional; în expresie nici bechi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul uitare are forma: uitări
