 | as |
|
| Umbrire [ um-bri-re ] VEZI SINONIME PENTRU umbrire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului umbrire în mai multe dicționareDefinițiile pentru umbrire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UMBRIRE: UMBRÍRE, umbriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) umbri și rezultatul ei; umbră. O! brazii mei, veniți în vale, Veniți cu mine-n orice loc Și răspîndiți pe a mea cale Umbriri și visuri de noroc. ALECSANDRI, P. III 407. • (Poetic) Clară E privirea-ți inocentă sub a genelor umbrire. EMINESCU, O. I 51. ♦ figurat Adăpost, ocrotire. Părăsise țara împreună cu alte familii, spre a scăpa de tirania otomană, și trecuse în Puglia, supt umbrirea craiului Spaniei. BĂLCESCU, O. II 268. ♦ Culoare, nuanță închisă, întunecată. Obrajii gălbejiți și supți căpătaseră o umbrire vineție, lucioasă. MIHALE, O. 511. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UMBRIRE: UMBRÍRE, umbriri, substantiv feminin Faptul de a (se) umbri. ♦ Culoare, nuanță închisă, întunecată. – vezi umbri. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UMBRIRE: UMBRÍRE, umbriri, substantiv feminin Faptul de a (se) umbri. ♦ Culoare, nuanță închisă, întunecată. – vezi umbri. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru umbrire: umbrire forme fapta de a umbri: sub a genelor umbrire EM. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru umbrire: umbríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat umbrírii; plural umbríri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru umbrire: umbríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat umbrírii; plural umbríri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'UMBRIRE' UMBRIÁNĂUMBRICIÓSumbrídăUMBRÍDEUMBRÍREUMBRÍȘUMBRIȘOÁRĂUMBRÍTUMBRÍȚĂ |
GRAMATICA cuvântului umbrire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului umbrire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul umbrire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE umbrire? Vezi cuvântul umbrire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul umbrire?[ um-bri-re ] Se pare că cuvântul umbrire are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Magie neagră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul umbrire are forma: umbríri
