 | as |
|
| Univers [ u-ni-vers ] VEZI SINONIME PENTRU univers PE ESINONIME.COM definiția cuvântului univers în mai multe dicționareDefinițiile pentru univers din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS (< limba franceza , latina, italiana , limba engleză) substantiv neutru 1. Tot ceea ce există, exceptând, pentru cei care admit, pe Dumnezeu Creatorul; cosmos. 2. Spațiul, cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spațiale și timpul), ale cărui elemente sunt evenimentele. În cea mai mare parte a spațiului cosmic materia este extrem de rarefiată, fiind reprezentată îndeosebi prin ioni și particule elementare subatomice. Cea mai mare parte a materiei (99,9%) este concentrată în diverse corpuri cerești (stele, planete, quasari, pulsari ș.a.) care, împreună cu norii cosmici de pulberi și nebuloasele de gaze se grupează în galaxii, roiuri de galaxii și hipergalaxii. Întregul univers care a putut fi observat până în prezent (u. observabil) este străbătut de o radiație electromagnetică de fond. Aparatura tot mai perfecționată, ca și utilizarea sateliților artificiali și a sondelor spațiale, au lărgit continuu cunoștințele despre univers În prezent se consideră că univers cunoscut se află într-un proces de expansiune (ce pare a fi confirmat de deplasarea spre roșu a radiațiilor din spectrul heliului venite dinspre alte galaxii, care ar indica o creștere continuă a distanței dintre corpurile cerești). S-a conturat ideea acum 15-16 miliarde de ani univers observabil era alcătuit din particule și antiparticule comprimate într-un spațiu restrâns, fiind supuse unei presiuni enorme. A urmat o uriașă explozie (Big Bang) care a dus la expansiunea u.; a urmat formarea galaxiilor și a sistemelor solare. vezi și galaxie. 3. Universul discursului (de discurs) = lucrurile considerate domeniu al obiectelor studiate în cadrul teoriei date, cu ajutorul mijloacelor respectivei teorii, și la care se referă propozițiile acesteia. 4. figurat Mediul, cercul în care trăiește cineva. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS, universuri, substantiv neutru 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu și infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării sale; cosmos. Omul, pus în fața naturii, a căutat să scruteze secretele ei și să pătrundă enigmele universului. MARINESCU, P. A. 30. Universul fără margini e în degetul lui mic. EMINESCU, O. I 132. 2. Globul terestru, pămîntul; (în special) partea populată a globului terestru. Atins de farmecul vieții, Mă simt o forță-n univers Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. I 61. Simțeam că universul la pasu-mi tresărea. EMINESCU, O. I 91. Tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat. ALEXANDRESCU, M. 178. ♦ Mediul, cercul, lumea în care trăiește cineva sau ceva. Se simțea mulțumit in micul său univers. C. PETRESCU, A. 473. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS, universuri, substantiv neutru 1. Lumea în totalitatea ei, ansamblul a tot ce există, exceptând, pentru cei credincioși, pe Dumnezeu creatorul. 2. Spațiul, cu patru dimensiuni (cele trei coordonate spațiale și timpul), ale cărui elemente sunt evenimentele. 3. Globul pământesc; partea populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe el); locuitorii globului pământesc. ♦ Mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva; domeniu material, intelectual sau moral. – Din limba franceza univers, latina universum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS, universuri, substantiv neutru 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și spațiu, infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. Globul pământesc; parte populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe el); locuitorii globului pământesc. ♦ Mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva: domeniu material, intelectual sau moral. – Din limba franceza univers, latina universum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS universuri n. 1) Ansamblu de ființe și lucruri, manifestate în diverse forme de existență și infinite în timp și în spațiu; lume. 2) Suprafață a globului pământesc. 3) Totalitate a oamenilor care locuiesc pe globul pământesc. 4) Ansamblu al corpurilor cerești, privit ca un sistem unic, infinit în timp și în spațiu. 5) Mediu material și spiritual în care trăiește cineva; câmp de activitate; domeniu de preocupări. /<fr. univers, latina universum Forme diferite ale cuvantului univers: universuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS substantiv neutru 1. lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu, infinit de variată în ceea ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. lumea locuită; globul terestru. 3. cerc îngust al vieții cuiva; mediu în care se trăiește. 4. câmp, domeniu de activitate, de preocupări. 5. populație în cadrul unei operații statistice. (< limba franceza univers, latina universum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVÉRS substantiv neutru 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu, infinit de variată în ceea ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. Globul terestru, Pământul. 3. (figurat) Cerc îngust al vieții cuiva; mediu. 4. Populație în cadrul unei operații statistice. [plural -suri. / < limba franceza univers, italiana universo, limba engleză univers, conform latina universus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru univers: univers n. 1. lumea întreagă, vizibilă sau invizibilă; 2. soarele și planetele ce se învârtesc în juru-i; 3. pământul întreg; 4. locuitorii pământului; 5. figurat un tot complet și armonios: omul este un univers în miniatură. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UNIVERS: UNIVERS s. 1. cosmos, lume, macrocosm. (Fenomenele fizice din univers.) 2. făptură, fire, lume, natură. (Cîntecul se răspîndea peste întregul univers.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru univers: univérs substantiv neutru, plural univérsuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru univers: univérs substantiv neutru, plural univérsuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'UNIVERS' UNITÍVUNIÚNEUNIVALÉNTUNIVÁLVUNIVÉRSUNIVERSÁLUNIVERSÁLIIUNIVERSALÍSMUNIVERSALÍST |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL univers Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului univers dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii UNIVÉRS universuri n. Fenomenele fizice din univers. Cîntecul se răspîndea peste întregul univers. Fenomenele fizice din univers. |
GRAMATICA cuvântului univers? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului univers. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul univers poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE univers? Vezi cuvântul univers desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul univers?[ u-ni-vers ] Se pare că cuvântul univers are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL univers Inţelegi mai uşor cuvântul univers dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeUniversul discursului de discurs = lucrurile considerate domeniu al obiectelor studiate în cadrul teoriei date, cu ajutorul mijloacelor respectivei teorii, și la care se referă propozițiile acesteia |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL univers |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cap de familie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul univers are forma: univérsuri
