 | as |
|
| Urî́ [ u-rî́ ] VEZI SINONIME PENTRU urî́ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului uri în mai multe dicționareDefinițiile pentru uri din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a urî (forma la infinitiv) A urî conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru URÎ́: URÎ́, urăsc, verb IV. 1. tranzitiv A avea un sentiment puternic de antipatie sau de dușmănie împotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suporta pe cineva sau ceva. Dacă mai înainte îl privea pe Stamati c-un suveran dispreț, acum ajunsese să-l urască, înverșunată. BART, E. 240. Romînul știe încă a se bate Și urăște viața fără libertate. BOLINTINEANU, O. 11. • absolut Dacă voi uita tot ce-am îndurat, Nu voi mai urî niciodată. JEBELEANU, C. 9. Mă simt tot omul de-altădată; Iubesc pe loc, urăsc îndată. MACEDONSKI, O. I. 56. • reflexiv (Rar) Am pierdut dulcea mea pace Și eu însumi m-am urît. HELIADE, O. I 70. ♦ reflexiv reciproc. (Regional) A strica prietenia cu cineva, a se certa, a o rupe cu cineva. Ci pune capu-n pămînt, C-or gîndi că ne-am urît. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 67. 2. reflexiv (În expresie) A i se urî cuiva (cu sau de ceva) sau a i se urî cuiva să... = a se plictisi de cineva, a se sătura de ceva, a nu mai simți nici o plăcere pentru cineva sau pentru ceva. Mîndruțo, pentru ce plîngi, dragă? Ți s-a urît de casa mea? IOSIF, T. 246. Avea gînduri pline de farmec, cu care nu i s-ar fi urît de a sta o veșnicie. VLAHUȚĂ, O. A. I 117. Ziceau că li se urîse șezînd tot singurele. ISPIRESCU, L. 8. După cîtăva verb reflexiv:eme, simțindu-se iar în puteri, a-nceput a i se urî să stea serile singur. CARAGIALE, O. III 77. A i se fi urît (cuiva) cu binele vezi bine2 (1). A i se fi urît (cuiva) cu viața sau (tranzitiv, regional) a-și urî zilele = a se sătura de viață. Ți s-a urît cu viața? SAHIA, N. 75. Doamne, moșule... se vede că ți-ai urît zilele. CREANGĂ, P. 82. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru URÎ: URÎ verb 1. a (se) dușmăni, a (se) verb reflexiv:ăjmăși, (popular) a (se) îndușmăni, (învechit și regional) a (se) pizmui, (învechit) a (se) gilălui, a (se) împerechea, a (se) nenăvidi, a (se) pizmi, a (se) urgisi. (Vecinii se uri de moarte.) 2. a se plictisi, a se sătura, (rar) a se anosti, (Moldova și Bucovina) a se lehămeti, (învechit și fam.) a se sastisi, (învechit) a se stenahorisi, a se supăra, (figurat) a i se acri. (I s-a uri de moarte să stea în casă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru URÎ: URÎ, urăsc, verb IV. 1. tranzitiv A avea un puternic sentiment de antipatie, de dușmănie împotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suferi pe cineva sau ceva. 2. reflexiv impersonal (Construit cu dativul) A se plictisi, a se sătura de ceva sau de cineva. • Expresia: A i se urî cu viața = a nu mai dori să trăiască. – latina *horrire (= horrere, horrescere). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru URÎ́: URÎ́, urăsc, verb IV. 1. tranzitiv A purta cuiva un sentiment de dușmănie, a manifesta aversiune față de cineva sau de ceva. 2. reflexiv impersonal (Construit cu dativul) A se plictisi, a se sătura de ceva sau de cineva. • Expresia: A i se urî cu viața = a nu mai dori să trăiască. – latina *horrire (= horrere, horrescere). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru urî́: urî́ (a urí) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele urắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea urá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu urấi, persoana întâi plural: noi urấrăm, m.m.c.p. persoana a treia singular: el / ea urấse, persoana a treia plural: ei / ele urấseră; conjunctiv prezent 3 să uráscă; gerunziu urấnd; participiu urất Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru urî: urî vezi 1. a voi cuiva răul: a urî pe dușmanii săi; 2. a avea antipatie pentru a urî minciuna; 3. a simți urîtul, a se plictisi: i se urăște singur. [latina HORRESCERE]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru urî́: urî́ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele urăsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea urá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural uráscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'URI' urgisíeURGISÍREURGISÍTURGONIÁNURÎUriaURIÁDNICURIÁȘUriașa |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL URÎ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului urî dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vecinii se urÎ de moarte. I s-a urÎ de moarte să stea în casă. Urî́ a urÎ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele urắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea urá, perfectul simplu persoana întâi singular: eu urấi, persoana întâi plural: noi urấrăm, m. |
GRAMATICA cuvântului URÎ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului urî. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul URÎ poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE urî́? Vezi cuvântul urî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul urî́?[ u-rî́ ] Se pare că cuvântul urî́ are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL URÎ Inţelegi mai uşor cuvântul urî dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= a se plictisi de cineva, a se sătura de ceva, a nu mai simți nici o plăcere pentru cineva sau pentru ceva A i se fi urît cuiva cu viața sau tranzitiv, regional a-și urî zilele = a se sătura de viață A i se urî cu viața = a nu mai dori să trăiască A i se urî cu viața = a nu mai dori să trăiască |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL URÎ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cădea sau a se prăbuși grămadă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
