 | as |
|
| Uşurare [ u-şu-ra-re ] VEZI SINONIME PENTRU uşurare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului usurare în mai multe dicționareDefinițiile pentru usurare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UȘURARE: UȘURÁRE, ușurări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ușura și rezultatul ei. 1. Scădere, reducere a greutății. 2. Diminuare, slăbire, îndepărtare a unui rău fizic sau moral; ameliorare (a stării unui bolnav). I-ar fi fost o ușurare neînchipuită în cătrănirea de acum și ar fi închis ochii cu fața la soare, mulțumit că a pus capăt torturilor de atîta amar de zile. POPA, vezi 134. Îi dete de mîncă purcelul; dară ea mărturisi că nu vede nici o ușurare. ISPIRESCU, L. 130. Cu toți doctorii și doctoriile, nu simt nici o ușurare la boala mea. GHICA, A. 591. • Locuţiune adverbiala Cu ușurare = ușurat, mulțumit, liniștit. Cînd se isprăvește, amîndoi oftează cu ușurare. SADOVERANU, O. VIII 204. ♦ Micșorare, reducere, degrevare sau anulare (a unei obligații). Cînd s-a pornit războiul pentru neatîrnare, am făgăduit oamenilor ușurări. Nu ne-am ținut de vorbă. PAS, L. II 135. Era vorba despre feluritele și preaștiutele nedreptăți îndurate de țară, despre vlădicii și boierii cei răi, despre grecii haini și despre ușurarea birurilor apăsătoare. GALACTION, O. I 157. Acum cred că ar fi verb reflexiv:emea să se facă această ușurare și locuitorilor din Valahia. KOGĂLNICEANU, S. A. 124. 3. Eliberare de sub o povară sufletească; destindere. Tresări, simțind puțină ușurare în suflet. VORNIC, P. 209. ♦ (Determinat prin «soartă», «viață») Îmbunătățire, îndulcire. Făgăduindu-mi milă și ușurare soartei. NEGRUZZI, S. II 231. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UȘURARE: UȘURARE s. 1. despovărare. (usurare de o greutate.) 2. diminuare, micșorare, reducere. (usurare încărcăturii unei nave.) 3. alinare, calmare, domolire, liniștire, potolire, temperare, (rar) potoleală, (învechit) potolit. (usurare durerilor.) 4. facilitare, favorizare, înlesnire. (usurare unei întrevederi.) 5. (mai ales la plural ) facilitate, înlesnire. (S-a bucurat de unele usurare de plată.) 6. (învechit) răsuflare. (Ce usurare a simțit cînd...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UȘURARE: UȘURÁRE, ușurări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ușura și rezultatul ei. • Locuţiune adverbiala Cu ușurare = împăcat sufletește, mulțumit. – vezi ușura. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UȘURARE: UȘURÁRE, ușurări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ușura și rezultatul ei. • Locuţiune adverbiala Cu ușurare = împăcat sufletește, mulțumit. – vezi ușura. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ușurare: ușuráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat ușurării; plural ușurări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ușurare: ușuráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat ușurắrii; plural ușurắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ușurare: ușuráre forme, plural ărĭ. Acțiunea de a ușura. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ușurare: ușurare forme acțiunea de a (se) ușura. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'USURARE' ușuíUȘULÍȚĂușúrUȘURÁUȘURÁREUȘURÁTUȘURĂTÁTEUȘURÁTICUȘURĂTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ușurare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ușurare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ușurare de o greutate. Ușurare încărcăturii unei nave. Ușurare durerilor. Ușurare unei întrevederi. S-a bucurat de unele ușurare de plată. Ce ușurare a simțit cînd. Ușurare de o greutate. Ușurare încărcăturii unei nave. Ușurare unei întrevederi. S-a bucurat de unele ușurareări de plată. Ce ușurare a simțit când. |
GRAMATICA cuvântului ușurare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ușurare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ușurare poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE uşurare? Vezi cuvântul uşurare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uşurare?[ u-şu-ra-re ] Se pare că cuvântul uşurare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ușurare Inţelegi mai uşor cuvântul ușurare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu ușurare = ușurat, mulțumit, liniștit Locuţiune adverbiala Cu ușurare = împăcat sufletește, mulțumit Locuţiune adverbiala Cu ușurare = împăcat sufletește, mulțumit |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ușurare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ajunge la aliman?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ușurare are forma: ușurări
