eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vertical


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vertical [ ver-ti-cal ]
VEZI SINONIME PENTRU vertical PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vertical în mai multe dicționare

Definițiile pentru vertical din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICÁL, -Ă, verticali, -e, adjectiv (geometrie; în opoziție cu orizontal) Care este perpendicular pe suprafața unei ape liniștite sau pe un plan orizontal; care are direcția căderii corpurilor; (sens curent) drept (în sus). [Bolnava] nu se poate susține singură în poziție verticală. PARHON, O. A. I 268. Stau lipite de peretele muntelui lespezile verticale ale fintînii. BOGZA, C. O. 318. Ploaia cade verticală din cerescul alambic. TOPÎRCEANU, P. 78. Plan vertical = a) (geometrie) plan care conține o verticală; b) (astronomie) plan care trece prin verticala locului.
♦ (Substantivat, forme) Linie dreaptă care cade perpendicular pe un plan orizontal; direcția urmată de această linie. Verticala este o dreaptă perpendiculară pe planul orizontal de proiecție. GEOMETRIA S. 51.
       • (astronomie) Verticala locului = linie dreaptă care trece prin centrul pămîntului și printr-un anumit punct de pe suprafața lui.
♦ Care vine sau cade drept în jos (de la înălțime). Căută o poziție mai comodă, apărîndu-se de lumina verticală a becului. C. PETRESCU, C. vezi

8.
Forme diferite ale cuvantului vertical: vertical-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



VERTICAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICÁL, -Ă, verticali, -e, adjectiv Care este orientat perpendicular pe un plan orizontal; care are direcția căderii corpurilor; (sens curent) care este orientat drept (în sus).
       • Dreaptă verticală = dreaptă care unește un punct de pe pământ cu zenitul respectiv. Plan vertical = a) (geometrie) plan care trece printr-o dreaptă verticală; b) (astronomie) plan care trece prin verticala locului.
♦ (Substantivat, forme) Linie dreaptă care cade perpendicular pe un plan orizontal; direcția urmată de această linie.
       • Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ
♦ (Substantivat, n.) Semicerc al sferei cerești care intersectează un plan determinat de verticala locului și de un astru.
♦ (Adesea adverbial) Care vine sau cade drept în jos (de la înălțime).

– Din limba franceza vertical.
Forme diferite ale cuvantului vertical: vertical-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VERTICAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICÁL, -Ă, verticali, -e, adjectiv Care este orientat perpendicular pe un plan orizontal; care are direcția căderii corpurilor; (sens curent) care este orientat drept (în sus).
       • Dreaptă verticală = dreaptă care unește un punct de pe pământ cu zenitul respectiv. Plan vertical = a) (geometrie) plan care trece printr-o dreaptă verticală; b) (astronomie) plan care trece prin verticala locului.
♦ (Substantivat, forme) Linie dreaptă care cade perpendicular pe un plan orizontal; direcția urmată de această linie. Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ
♦ (Substantivat, n.) Semicerc al sferei cerești care intersectează un plan determinat de verticala locului și de un astru.
♦ (Adesea adverbial) Care vine sau cade drept în jos (de la înălțime).

– Din limba franceza vertical.
Forme diferite ale cuvantului vertical: vertical-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VERTICAL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICAL adjectiv, adverb

1. adjectiv drept. (Stîlp vertical.)

2. adjectiv (botanică) drept, erect. (Tulpini vertical.)

3. adjectiv abrupt, drept, perpendicular, pieptiș, pieziș, prăpăstios, priporos, rîpos, (rar) prăpăstuit, priporît, (popular) oblu, (regional) ponciș, prăvălat, prăvălatic, rîpit, rîpuros, țărmuros, (prin Transilvania) priporiu, (prin Bucovina) pripos, (învechit) măluros, străminos. (Peretele vertical al muntelui.)

4. adverb drept, perpendicular, (învechit) prost. (Muntele se înălța vertical înaintea noastră.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



VERTICAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICÁL, -Ă adjectiv, substantiv feminin (Linie) care este perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt.
       • Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ // substantiv neutru Cerc mare al sferei cerești care trece prin zenit și nadir. [< limba franceza vertical, conform latina vertex

– vârf].
Forme diferite ale cuvantului vertical: vertical-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

VERTICAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICÁL, -Ă

I. adjectiv, substantiv feminin (linie) perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt.
♦ verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ

II. substantiv neutru semicerc mare al sferei cerești, care trece prin zenit și nadir. (< limba franceza vertical, latina verticalis)
Forme diferite ale cuvantului vertical: vertical-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

vertical
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vertical:
*verticál, -ă adjectiv (latina verticalis, despre vertex, vîrf). geometrie Perpendicular pe planu orizontuluĭ, ca ața de care atîrnă o greutate, drept în jos orĭ în sus: linie verticală. S. forme Linie verticală. Astr. Mare cerc al sfereĭ cereștĭ care cuprinde verticala loculuĭ de observațiune. adverb A se înălța vertical.
Forme diferite ale cuvantului vertical: vertical-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

VERTICAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VERTICAL:
VERTICÁL verticală (verticali, verticale) Care este orientat direct în sus; perpendicular pe un plan orizontal. Linie verticală. /<fr. vertical
Forme diferite ale cuvantului vertical: verticală

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

vertical
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vertical:
vertical a.

1. situat deasupra capului nostru;

2. perpendicular cu planul orizontului sau cu suprafața apelor liniștite.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

vertical
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vertical:
verticál1 adjectiv masculin, plural verticáli; forme verticálă, plural verticále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

vertical
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vertical:
verticál2 (semicerc al sferei cerești) substantiv neutru, plural verticále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

vertical
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vertical:
verticál (cerc) substantiv neutru, plural verticále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'VERTICAL'
VERTEBRO-VERTEBROTERAPÍEVERTÉPVÉRTEXVERTICÁLverticálăverticalísmVERTICALITÁTEverticalizá

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vertical
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vertical dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Stîlp vertical.
Tulpini vertical.
Peretele vertical al muntelui.
Muntele se înălța vertical înaintea noastră.
Stâlp vertical.
Muntele se înălța vertical înaintea noastră.
VERTICÁL verticală verticali, verticale Care este orientat direct în sus; perpendicular pe un plan orizontal.
Linie verticală.



GRAMATICA cuvântului vertical?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vertical.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vertical poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vertical sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul vertical are forma: verticále
VEZI PLURALUL pentru vertical la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vertical?
Vezi cuvântul vertical desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vertical?
[ ver-ti-cal ]
Se pare că cuvântul vertical are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL vertical
Inţelegi mai uşor cuvântul vertical dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Plan vertical = a geometrie plan care conține o verticală; b astronomie plan care trece prin verticala locului
astronomie Verticala locului = linie dreaptă care trece prin centrul pămîntului și printr-un anumit punct de pe suprafața lui
Dreaptă verticală = dreaptă care unește un punct de pe pământ cu zenitul respectiv
Plan vertical = a geometrie plan care trece printr-o dreaptă verticală; b astronomie plan care trece prin verticala locului
Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ ♦ Substantivat, n
Dreaptă verticală = dreaptă care unește un punct de pe pământ cu zenitul respectiv
Plan vertical = a geometrie plan care trece printr-o dreaptă verticală; b astronomie plan care trece prin verticala locului
Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ ♦ Substantivat, n
Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ // substantiv neutru Cerc mare al sferei cerești care trece prin zenit și nadir
♦ verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dativ II



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vertical

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și da importanță?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
pe ascuns
debit maxim al unei ape curgătoare care la nivelul maxim nu trece peste pod
a se îngâmfa
hormon adrenocorticotropic < prefix ad-
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app