eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vestala


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Vestală [ ves-ta-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU vestală PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vestala în mai multe dicționare

Definițiile pentru vestala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VESTALĂ:
VESTÁLĂ, vestale, substantiv feminin (La romani) Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta. Se înșiră pe dinaintea mea... Roma veche întreagă, Pontifici, apoi și vestale. MACEDONSKI, O. I

14. Credeam că mă aflu în timpurile antice și că văd două vestale. BOLINTINEANU, O. 354.
♦ (Azi livresc) Femeie virtuoasă.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

vestală
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vestală:
*vestálă forme, plural e (latina vestalis). La vechiĭ Romanĭ, preuteasă a Vesteĭ, zeița foculuĭ. (Vestalele eraŭ șase și întrețineaŭ focu sacru, care se înoĭa la 1 Martie în fie-care an. Dacă se stingea, pontificele bicĭuĭa vestala vinovată).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

VESTALĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VESTALĂ:
VESTÁLĂ, vestale, substantiv feminin (La romani) Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; prin extensie (azi livresc) femeie virtuoasă.

– Din limba franceza vestale, latina vestalis.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VESTALĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VESTALĂ:
VESTÁLĂ, vestale, substantiv feminin (La romani) Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; prin extensie (azi livresc) femeie virtuoasă.

– Din limba franceza vestale, latina vestalis.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VESTALĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTALĂ:
VESTÁLĂ vestalae forme

1) (la romani) Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta.

2) figurat livresc Femeie virtuoasă. /<fr. vestala, latina vestalis, italiana vestale
Forme diferite ale cuvantului vestala: vestalae
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VESTALĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VESTALĂ:
VESTÁLĂ substantiv feminin

1. (Ant.) Preoteasă a zeiței Vesta, care întreținea focul sacru în templul acesteia.

2. (figurat) Femeie castă. [< latina vestalis, conform limba franceza vestale].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

VESTALĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VESTALĂ:
VESTÁLĂ substantiv feminin (la romani) preoteasă a zeiței Vesta, care întreținea focul sacru în templul acesteia.
       • femeie virtuoasă. (< limba franceza vestale, latina vestalis)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

vestală
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vestală:
vestală forme

1. preoteasa Vestei, însărcinată cu întreținerea focului sacru;

2. figurat femeie de o virtute perfectă, fată de o castitate exemplară.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

vestală
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vestală:
vestálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat vestálei; plural vestále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vestală
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vestală:
vestálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat vestálei; plural vestále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat