eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vestitor


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Vestitor [ ves-ti-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU vestitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vestitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru vestitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VESTITÓR:
VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adjectiv Care vestește, care prevestește; prevestitor, anunțător. Alerga ca prin vis, cu duhul treaz și așteptînd să iasă din desișurile întunecoase de pe marginea drumului cine știe ce făptură primejdioasă, cine știe ce zgomot vestitor de cruzime și vărsare de sînge. DUMITRIU, vezi L.

13.
       • (Învechit, cu determinarea la dativ) Capul vinovatului se spînzura în poarta curții, cu o țidulă vestitoare greșalei lui. NEGRUZZI, S. I 143. Am slobozit cîteva tunuri vestitoare nenorocirii noastre. DRĂGHICI, R. 22.
♦ (Substantivat) Persoană care duce și aduce vești ( vezi informator), care anunță ( vezi sol, crainic), care prevestește, prezice ( vezi profet), (popular) care însoțește pe nuntași ( vezi colăcer). Am avut această naivitate Să cred că voi mai găsi aici poetul, Vestitorul, profetul. BARANGA, vezi A. 23 Cînd vestitorii ajung la casa ginerelui, mireasa cu ginerele, cu nașul... fac drum întors la noi acasă. STANCU, despre 184. Cu voia dumneavoastră se porniră vestitori La-mpărații, frați de-o lege, să trimeată pețitori. EFTIMIU, Î.

10. Toți vestitorii spun că au văzut mișcări mari în dosul șanțurilor. VISSARION, B. 349. Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor ție, Drept vestitorule apostol Al unei verb reflexiv:emi ce va să vie. GOGA, P. 25. (Poetic) Vijelia își trimisese înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi înaripați. HOGAȘ, M. N. 175.
Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



VESTITOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTITOR:
VESTITOR s.

1. crainic, mesager, sol, trimis, (regional) crancău, (învechit) poslaneț, poslanic, pristav, strigător, telal. (Au anunțat vestea printr-un vestitor.)

2. profet, proroc, (învechit) prorocitor. (Un vestitor mincinos.)

3. anunțător, prevestitor. (Rîndunelele sînt vestitor ale primăverii.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

VESTITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VESTITÓR:
VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme

1. Adj. Care vestește; care prevestește.

2. S. m. și forme Persoană care duce și aduce vești, care anunță sau care prezice; (popular) persoană care însoțește pe nuntași (făcând anunțurile).

– Vesti + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VESTITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VESTITÓR:
VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme

1. Adj. Care vestește; care prevestește.

2. S. m. și forme Persoană care duce și aduce vesti, care anunță sau care prezice; (popular) persoană care însoțește pe nuntași (făcând anunțurile).

– Vesti + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



VESTITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTITÓR:
VESTITÓR2 vestitori m.

1) Persoană autorizată cu misiunea de a aduce vești publicului larg.

2) Persoană care vestește nunta, însoțind nuntașii. /a vesti + sufix vestitortor
Forme diferite ale cuvantului vestitor: vestitori

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VESTITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VESTITÓR:
VESTITÓR1 vestitoroáre (vestitoróri, vestitoroáre) Care vestește ceva; care aduce o veste. Semn vestitor de pace. /a vesti + sufix vestitortor
Forme diferite ale cuvantului vestitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

vestitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vestitor:
vestitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural vestitóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural vestitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

vestitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vestitor:
vestitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural vestitóri; forme singular și plural vestitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vestitor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vestitor:
vestitór, -oáre substantiv Anunțător, ducător de veștĭ. vezi vistavoĭ.
Forme diferite ale cuvantului vestitor: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

vestitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vestitor:
vestitor a. și m. care dă de veste.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VESTITÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VESTITÓR:
VESTITÓR substantiv verbal colăcar.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

vestitor
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vestitor:
vestitor substantiv verbal COLĂCAR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'VESTITOR'
VESTIMENTÁȚIEVestirVESTÍREVESTÍTVESTITÓRVESTMÂNTVEȘTMEAVEȘTMÎ́NTVEȘTMINTÁR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vestitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vestitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Au anunțat vestea printr-un vestitor.
Un vestitor mincinos.
Rîndunelele sînt vestitor ale primăverii.
VESTITÓR2 vestitori m.
/a vesti + sufix vestitortor.
Rândunelele sunt vestitoroare ale primăverii.
VESTITÓR1 vestitoroáre vestitoróri, vestitoroáre Care vestește ceva; care aduce o veste.
Semn vestitor de pace.
/a vesti + sufix vestitortor.



GRAMATICA cuvântului vestitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vestitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vestitor poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vestitor sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul vestitor are forma: vestitóri
VEZI PLURALUL pentru vestitor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE vestitor?
Vezi cuvântul vestitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vestitor?
[ ves-ti-tor ]
Se pare că cuvântul vestitor are trei silabe



© 2024 qDictionar.com
});


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vestitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A pica cerul pe cineva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
în anul viitor
furios
a a se simți foarte rușinat; b a rămâne uimit, a fi surprins de ceva
a pisa, a zdrobi, a fărămița
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app