eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție voie


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Voie [ vo-ie ]
VEZI SINONIME PENTRU voie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului voie în mai multe dicționare

Definițiile pentru voie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VÓIE:
VÓIE, (rar) voi, substantiv feminin

1. Voință, verb reflexiv:ere, intenție.
       • Locuţiune adverbiala Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat. Peste voia... = împotriva voinței cuiva. De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = verb reflexiv:ând-nevrând.
♦ (învechit, în sintagma) Voie vegheată = bunăvoință; prin extensie protecție, favoare.

2. Dorință, plăcere, înclinație spre...; libertate (de a alege, de a opta), alegere.
       • Locuţiune adverbiala În (sau, rar la) voie sau în toată voia = în largul lui, nestingherit. (popular) În voia cea bună = fără nici o grijă, fără teama de a greși.
       • Expresia: Voia la dumneata ca la banul Ghica = ești liber să faci ce verb reflexiv:ei. A-i fi (cuiva) voia (să...) = a dori, a-i plăcea (să...). A face pe voia cuiva sau a-i face cuiva pe voie = a satisface dorința, plăcerea cuiva. A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva = a-i fi cuiva pe plac. A împlini voia (sau voile) cuiva = a îndeplini dorințele sau poruncile cuiva. A se lăsa (sau a umbla, a merge, a fi purtat) în voia cuiva sau a ceva = a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva. A fi la voia cuiva = a fi la discreția cuiva.

3. Poftă, dorință, chef.
       • Expresia: A-i strica cuiva voia = a indispune pe cineva.
♦ Voie bună (sau rea) = stare sufletească bună (sau rea).

4. Permisiune, încuviințare, învoire; dispoziție.
       • Locuţiune adverbiala Cu voia (cuiva) = cu aprobarea (cuiva). Fără voie sau fără voia cuiva = fără permisiune, fără încuviințarea cuiva. [ pronunție: vo-ie]

– Din limba slavă (veche) volja.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



VÓIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VÓIE:
VÓIE, voi, substantiv feminin

1. Voință, verb reflexiv:ere, intenție.
       • Locuţiune adverbiala Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat. Peste voia... = împotriva voinței cuiva. De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = verb reflexiv:ând-nevrând.
♦ (învechit; în sintagma) Voie vegheată = bunăvoință; prin extensie protecție, favoare.

2. Dorință, plăcere, înclinație spre...; libertate (de a alege, de a opta), alegere.
       • Locuţiune adverbiala În (sau, rar la) voie sau în toată voia = în largul lui, nestingherit. (popular) În voia cea bună = fără nicio grijă, fără teama de a greși.
       • Expresia: Voia la dumneata ca la banul Ghica = ești liber să faci ce verb reflexiv:ei. A-i fi (cuiva) voia (să...) = a dori, a-i plăcea (să...). A face pe voia cuiva sau a-i face cuiva pe voie = a satisface dorința, plăcerea cuiva. A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva = a-i fi cuiva pe plac. A împlini voia cuiva (sau voile) cuiva = a îndeplini dorințele sau poruncile cuiva. A se lăsa (sau a umbla, a merge, a fi purtat) în voia cuiva sau a ceva = a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva. A fi la voia cuiva = a fi la discreția cuiva.

3. Poftă, dorință, chef.
       • Expresia: A-i strica cuiva voia = a indispune pe cineva.
♦ Voie bună (sau rea) = stare sufletească bună (sau rea).

4. Permisiune, încuviințare, învoire; dispoziție.
       • Locuţiune adverbiala Cu voia (cuiva) = cu aprobarea (cuiva). Fără voie sau fără voia cuiva = fără permisiune, fără încuviințarea cuiva.

– Din limba slavă (veche) volja.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VÓIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VÓIE:
VÓIE forme

1) Capacitate de a-și concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop; voință.
       • Fără (de) voie inconștient; fără intenție. Peste voia cuiva fără verb reflexiv:erea cuiva. De voie, de nevoie (sau cu voie, fără voie) verb reflexiv:ând-nevrând.

2) Senzație de satisfacere a gustului; voință; plăcere; plac; poftă; chef.
       • După voie la dorință. În (sau la) voie (sau în toată voia) fără a fi stingherit de ceva sau de cineva. A-i face cuiva pe voie (sau a face pe voia cuiva) a face așa cum verb reflexiv:ea cineva. A-i fi cuiva pe voie (sau a fi pe voia cuiva) a-i fi cuiva pe plac. A împlini voia (sau voile) cuiva a îndeplini dorința cuiva. A se lăsa (sau a umbla, a merge) în voia cuiva (sau a ceva) a face după placul cuiva. A fi la voia cuiva a fi la dispoziția cuiva. A-și face (sau a face cuiva) voie bună a se înveseli sau a înveseli pe cineva.

2) Aprobare de a realiza ceva; permisiune; încuviințare. A cere voie. A da voie.
       • Cu voia cuiva cu consimțământul cuiva. [G.-D. voii] /<sl. volja

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

VOIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VOIE:
VOIE s.

1. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțămînt, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voință, verb reflexiv:ere, (învechit și regional) poslușanie, slobozenie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (învechit) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Nu se face nimic fără voie lui.)

2. autorizație, îngăduință, permisiune. (voie dată cuiva de a face ceva.)

3. putere, voință. (Cu de la sine voie.)

4. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voință, verb reflexiv:ere, (popular) verb reflexiv:ută, (învechit) deșiderat, ogod, poftire, poftit, poftitură, rîvnă, rîvnire, tabiet. (După voie inimii.)

5. dispoziție, toane (la plural), (regional) duși (la plural). (voie bună sau rea a cuiva.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



voie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru voie:
voie forme

1. voință: cu voie, fără voie;

2. dorință, plăcere: îi împlinește orice voie;

3. permisiune: a da voie, a cere voie;

4. dispozițiune: voie bună, voie rea. [slava VOLIA, voință].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

voie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru voie:
vóie substantiv feminin, articulat vóia, genitiv dativ articulat vóii; plural voi, articulat vóile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

voie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru voie:
vóie substantiv feminin, articulat vóia, genitiv dativ articulat vóii, plural voi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'VOIE'
VOIAJÁVOIAJÁTVOIAJÓRVOICUVÓIEvoiéșnițăVOIÉȘTNIȚĂVOIEVÓDVOIEVODÁL

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL voie
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului voie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
       • Fără de voie inconștient; fără intenție.
De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie verb reflexiv:ând-nevrând.
       • După voie la dorință.
În sau la voie sau în toată voia fără a fi stingherit de ceva sau de cineva.
A-i face cuiva pe voie sau a face pe voia cuiva a face așa cum verb reflexiv:ea cineva.
A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva a-i fi cuiva pe plac.
A-și face sau a face cuiva voie bună a se înveseli sau a înveseli pe cineva.
A cere voie.
A da voie.
Nu se face nimic fără voie lui.
Voie dată cuiva de a face ceva.
Cu de la sine voie.
După voie inimii.
Voie bună sau rea a cuiva.
Voie dată cuiva de a face ceva.
Voie bună sau rea a cuiva.



GRAMATICA cuvântului voie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului voie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul voie poate fi: substantiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul voie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul voie are forma: voi
VEZI PLURALUL pentru voie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE voie?
Vezi cuvântul voie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul voie?
[ vo-ie ]
Se pare că cuvântul voie are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL voie
Inţelegi mai uşor cuvântul voie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala Cu voie sau cu voia cuiva = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins
= involuntar, neintenționat
= împotriva voinței cuiva
De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = verb reflexiv:ând-nevrând
♦ învechit, în sintagma Voie vegheată = bunăvoință; prin extensie protecție, favoare
Locuţiune adverbiala În sau, rar la voie sau în toată voia = în largul lui, nestingherit
Popular În voia cea bună = fără nici o grijă, fără teama de a greși
Voia la dumneata ca la banul Ghica = ești liber să faci ce verb reflexiv:ei
= a dori, a-i plăcea să
A face pe voia cuiva sau a-i face cuiva pe voie = a satisface dorința, plăcerea cuiva
A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva = a-i fi cuiva pe plac
A împlini voia sau voile cuiva = a îndeplini dorințele sau poruncile cuiva
A se lăsa sau a umbla, a merge, a fi purtat în voia cuiva sau a ceva = a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva
A fi la voia cuiva = a fi la discreția cuiva
A-i strica cuiva voia = a indispune pe cineva
♦ Voie bună sau rea = stare sufletească bună sau rea
Locuţiune adverbiala Cu voia cuiva = cu aprobarea cuiva
Fără voie sau fără voia cuiva = fără permisiune, fără încuviințarea cuiva
Locuţiune adverbiala Cu voie sau cu voia cuiva = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins
= involuntar, neintenționat
= împotriva voinței cuiva
De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = verb reflexiv:ând-nevrând
♦ învechit; în sintagma Voie vegheată = bunăvoință; prin extensie protecție, favoare
Locuţiune adverbiala În sau, rar la voie sau în toată voia = în largul lui, nestingherit
Popular În voia cea bună = fără nicio grijă, fără teama de a greși
Voia la dumneata ca la banul Ghica = ești liber să faci ce verb reflexiv:ei
= a dori, a-i plăcea să
A face pe voia cuiva sau a-i face cuiva pe voie = a satisface dorința, plăcerea cuiva
A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva = a-i fi cuiva pe plac
A împlini voia cuiva sau voile cuiva = a îndeplini dorințele sau poruncile cuiva
A se lăsa sau a umbla, a merge, a fi purtat în voia cuiva sau a ceva = a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva
A fi la voia cuiva = a fi la discreția cuiva
A-i strica cuiva voia = a indispune pe cineva
♦ Voie bună sau rea = stare sufletească bună sau rea
Locuţiune adverbiala Cu voia cuiva = cu aprobarea cuiva
Fără voie sau fără voia cuiva = fără permisiune, fără încuviințarea cuiva



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL voie

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de brac?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
din când în când, foarte rar
a ține seama de
care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat
dezvoltare mintală inferioară la un individ, față de vârsta pe care o are; insuficientă dezvoltare psihică și intelectuală a unui individ
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app