eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție vulgar


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Vulgar [ vul-gar ]
VEZI SINONIME PENTRU vulgar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului vulgar în mai multe dicționare

Definițiile pentru vulgar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR, -Ă, vulgari, -e, adjectiv

1. Ordinar, grosolan; josnic, mitocănesc. Am fost și eu de verb reflexiv:eo cîteva ori la bal mascat... E dezgustător... E o înghesuială vulgară... Un miros de corpuri nădușite. CAMIL PETRESCU, T. II 68. Directorul regreta că s-a coborît să discute cu un om atît de vulgar. REBREANU,

I. 13.

2. Lipsit de originalitate; comun, obișnuit, banal. [Ilenuța] grăbește, fiindcă o așteaptă acasă vulgare griji de gospodărie. C. PETRESCU, A. 459. Gherlaș a început să cunoască... o glorie ieftină, vulgară și lipsită de bani. SAHIA, N. 67. Comparațiunile lui Duiliu Zamfirescu... ies din cercul comparațiunilor vulgare. MACEDONSKI, O. IV 47.
       • (matematică) Logaritm vulgar = logaritm zecimal, vezi zecimal. Se cere să calculăm logaritmul zecimal sau vulgar al lui. N. ALGEBRA 75.

3. (Învechit, despre limbă) Vorbit de popor, popular. Mă condamni să-ți vorbesc în limba vulgară a părinților mei. ALECSANDRI, T. I 254. Nu știu, fi-va de toți înțăles acest cuvînt, căci este vulgar. BUDAI-DELEANU, Ț. 119.
       • (Învechit) Limba latină vulgară = limba latină populară.

4. Lipsit de suport științific; neștiințific. Era o epocă fără nici un ideal, dedată unui materialism vulgar. GALACTION, O. I 337.
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VULGAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGAR adjectiv, substantiv, adverb

1. adjectiv, substantiv bădăran, grosolan, mitocan, mîrlan, mîrlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopîrlan, (popular) mocan, mocîrțan, modîrlan, pădureț, rîtan, țopîrcă, (regional) mocodan, mocofănos, modîrlău, modoran, mogîldan, necunoscător, negîndit, negreblat, (Moldova) ghiorlan, (Transilvania) grobian, (învechit) gros, (figurat) necioplit. (Un om vulgar.)

2. adjectiv bădărănesc, grosolan, mahalagesc, mitocănesc, mîrlănesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, ordinar, țopesc, țopîrlănesc, (rar) mojicos, (figurat) necioplit. (O comportare vulgar.)

3. adverb bădărănește, grosolan, mahalagește, mitocănește, mîrlănește, mojicește, ordinar, țărănește. (S-a purtat vulgar.)

4. adjectiv deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scîrbos, trivial, (livresc) licențios, (învechit și popular) scîrnav, slobod, (regional) porcotos, (familial) deșucheat, porcos, (figurat) decoltat, deocheat, îmbălat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glumă vulgar.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

VULGAR, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VULGAR, -Ă:
VULGÁR, -Ă adjectiv

1. Cunoscut de toată lumea; comun, obișnuit, curent.
       • Logaritm vulgar = logaritm a cărui bază este numărul 10; logaritm zecimal.

2. Ordinar, grosolan, trivial.
♦ (Despre limbă) Vorbit de popor; popular.
       • Limba latină vulgară = limba latină populară.

3. Lipsit de bază științifică; neștiințific.
       • Materialism vulgar = curent filozofic apărut în Germania pe la jumătatea secolul XIX, care, în esență, reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința de natură materială. // substantiv feminin Denumire a limbii italiene, folosită mai ales în epoca medievală și medie. [< latina vulgaris, conform limba franceza vulgaire].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

VULGAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR, -Ă

I. adjectiv

1. cunoscut de toată lumea; comun, obișnuit, curent.

2. ordinar, grosolan, trivial.

3. latina vulgară = limba latină populară.

4. lipsit de bază științifică; neștiințific.
♦ materialism vulgar = curent filozofic apărut în Germania pe la jumătatea secolul XIX, care reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința ca fiind de natură materială.

II. substantiv feminin denumire a limbii italiene, în epoca medievală și medie. (< limba franceza vulgaire, latina vulgaris)
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgar-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

VULGAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR, -Ă, vulgari, -e, adjectiv

1. Ordinar, grosolan; josnic, mitocănesc.

2. Lipsit de originalitate; comun, obișnuit, banal. (matematică) Logaritm vulgar = logaritm zecimal.

3. (învechit; despre limbă) Vorbit de popor, popular.
       • Limba latină vulgară = limba latină târzie, vorbită în provinciile Imperiului Roman; latina populară.

4. Lipsit de suport științific; neștiințific.

– Din limba franceza vulgaire, latina vulgaris.
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgar-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VULGAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR, -Ă, vulgari, -e, adjectiv

1. Ordinar, grosolan; josnic, mitocănesc.

2. Lipsit de originalitate; comun, obișnuit, banal.
       • (matematică) Logaritm vulgar = logaritm zecimal.

3. (învechit; despre limbă) Vorbit de popor, popular.
       • Limba latină vulgară = limba latină populară.

4. Lipsit de suport științific; neștiințific. Materialism vulgar.

– Din limba franceza vulgaire, latina vulgaris.
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VULGAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR vulgară (vulgari, vulgare)

1) Care nu se deosebește prin nimic; lipsit de originalitate; comun; obișnuit; trivial; ordinar.

2) (despre persoane și manifestările lor) Care este lipsit de pudoare; fără decență; indecent; scabros; trivial; obscen. 3): Latina vulgară limba latină vorbită; latina populară. /<lat. vulgaris, limba franceza vulgaire
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

vulgar
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vulgar:
*vulgár, -ă adjectiv (latina vulgaris). De vulg, trivial, comun, ordinar: maniere, vorbe vulgare. Comun, ordinar, nedistins, necĭoplit, ignobil: o față cu trăsăturĭ vulgare. adverb În mod vulgar. vezi popular.
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgar-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

VULGAR
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR, -Ă adjectiv (< latina vulgaris, conform limba franceza vulgaire): în sintagmele expresie vulgară, latină vulgară, limbaj vulgar și limbă vulgară (vezi).
Forme diferite ale cuvantului vulgar: vulgar-Ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

vulgar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vulgar:
vulgar a.

1. comun, primit în genere;

2. trivial, josnic: om vulgar;

3. ce ține de vulg: vorba-i trezia furia vulgară EM.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Vulgar
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Vulgar:
Vulgar ≠ delicat, elegant, fin, galant, grațios, manierat, nobil, politicos, rafinat, select
Definiție sursă: Dicționar de antonime

vulgar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vulgar:
vulgár adjectiv masculin, plural vulgári; forme singular vulgáră, plural vulgáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

vulgar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vulgar:
vulgár adjectiv masculin, plural vulgári; forme vulgáră, plural vulgáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

VULGAR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VULGAR:
VULGÁR adjectiv verbal popular.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

vulgar
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vulgar:
vulgar adjectiv verbal POPULAR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'VULGAR'
VULCANOLOGÍEVulcanusVulc/eștiVULGVULGÁRVULGARÍSMVULGARITÁTEVULGARIZÁvulgarizánt

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vulgar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vulgar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un om vulgar.
O comportare vulgar.
S-a purtat vulgar.
O glumă vulgar.
O glumă vulgar.
VULGÁR vulgară vulgari, vulgare 1 Care nu se deosebește prin nimic; lipsit de originalitate; comun; obișnuit; trivial; ordinar.
3: Latina vulgară limba latină vorbită; latina populară.

GRAMATICA cuvântului vulgar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vulgar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vulgar poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul vulgar sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE vulgar?
Vezi cuvântul vulgar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vulgar?
[ vul-gar ]
Se pare că cuvântul vulgar are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL vulgar
Inţelegi mai uşor cuvântul vulgar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
matematică Logaritm vulgar = logaritm zecimal, vezi zecimal
Învechit Limba latină vulgară = limba latină populară
Logaritm vulgar = logaritm a cărui bază este numărul 10; logaritm zecimal
Limba latină vulgară = limba latină populară
Materialism vulgar = curent filozofic apărut în Germania pe la jumătatea secolul XIX, care, în esență, reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința de natură materială
Latina vulgară = limba latină populară
♦ materialism vulgar = curent filozofic apărut în Germania pe la jumătatea secolul XIX, care reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința ca fiind de natură materială
Matematică Logaritm vulgar = logaritm zecimal
Limba latină vulgară = limba latină târzie, vorbită în provinciile Imperiului Roman; latina populară
matematică Logaritm vulgar = logaritm zecimal
Limba latină vulgară = limba latină populară

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vulgar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ ac de siguranță?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a mulțumi și pe unul și pe altul, a împăca două interese opuse
cursul pe care îl au banii de hîrtie emiși, care nu au valoare proprie și nu sînt convertibili
ac prevăzut cu o închizătoare care îi acoperă vârful, pentru a evita înțepătura sau pentru a împiedica desprinderea din locul unde este înfipt
a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app