eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție zbuciumare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Zbuciumare [ zbu-ci-u-ma-re ]
VEZI SINONIME PENTRU zbuciumare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului zbuciumare în mai multe dicționare

Definițiile pentru zbuciumare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZBUCIUMARE:
ZBUCIUMÁRE, zbuciumări, substantiv feminin Faptul de a se zbuciuma.

1. Tulburare, frămîntare; zbucium, necaz. Aflase cîte ceva din zbuciumările lui Codrea. VORNIC, P. 30. Nu voia să arate... cită zbuciumare îi pricinuia drumul acesta la Amara. REBREANU, R. I 165.

2. Agitație, alergătură; zbatere, zvîrcolire. In zbuciumările ei, bolnava avea un fel de țipăt răgușit, stins s Mi-i sete! Mi-i sete! SADOVEANU, O. VIII 30.
       • figurat Mult se mira baba... cum de arată ea așa de bine pe lîngă atîta muncă și zbuciumare. SBIERA, P. 213. Valahia obosită de... necurmate zbuciumări. NEGRUZZI, S. I 201.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



ZBUCIUMARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZBUCIUMARE:
ZBUCIUMARE s.

1. agitație, clocot, frămîntare, freamăt, învolburare, tălăzuire, tumult, vuiet, zbatere, zbucium, (rar) zbuciumeală. (zbuciumare apelor vijelioase.)

2. chin, frămîntare, zbatere, zbucium, (regional) marghiol. (O zbuciumare sufletească insuportabilă.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ZBUCIUMARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZBUCIUMARE:
ZBUCIUMÁRE, zbuciumări, substantiv feminin Faptul de a (se) zbuciuma; frământare, chin, necaz; agitație, alergătură; zvârcolire, zbatere.

– vezi zbuciuma.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ZBUCIUMARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZBUCIUMARE:
ZBUCIUMÁRE, zbuciumări, substantiv feminin Faptul de a (se) zbuciuma; frământare, chin, necaz; agitație, alergătură; zvârcolire, zbatere.

– vezi zbuciuma.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



ZBUCIUMARE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZBUCIUMARE:
ZBUCIUMÁRE, zbuciumări, substantiv feminin Faptul de a (se) zbuciuma; frământare, chin, necaz; agitație, alergătură; zvârcolire.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

zbuciumare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zbuciumare:
zbuciumáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat zbuciumării; plural zbuciumări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

zbuciumare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zbuciumare:
zbuciumáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat zbuciumắrii; plural zbuciumắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ZBUCIUMARE'
ZBUCHÍzbucináreZBÚCIUMZBUCIUMÁZBUCIUMÁREZBUCIUMÁTZBUCIUMĂTÓRZBUCIUMĂTÚRĂZBUCIUMEÁLĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ZBUCIUMARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zbuciumare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Zbuciumare apelor vijelioase.
O zbuciumare sufletească insuportabilă.



GRAMATICA cuvântului ZBUCIUMARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zbuciumare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ZBUCIUMARE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ZBUCIUMARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul zbuciumare are forma: zbuciumări
VEZI PLURALUL pentru ZBUCIUMARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE zbuciumare?
Vezi cuvântul zbuciumare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zbuciumare?
[ zbu-ci-u-ma-re ]
Se pare că cuvântul zbuciumare are cinci silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ZBUCIUMARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Să fie cu iertăciune, formulă prin care se cer cuiva scuze pentru un act nepotrivit; nu vă supărați! a-și lua iertăciune?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
din greu, cu mare efort
sustragere de la obligațiile fiscale
a cere iertare de la rude și de la prieteni pe patul de moarte
plantă erbacee toxică din familia gramineelor, cu frunze lanceolate și cu flori hermafrodite dispuse în spicule, care crește în preajma apelor și prin mlaștini glyceria aquatica
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app