 | as |
|
| Zmăcinare [ zmă-ci-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU zmăcinare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului zmacinare în mai multe dicționareDefinițiile pentru zmacinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZMĂCINARE: ZMĂCINÁRE, zmăcinări, substantiv feminin Faptul de a se zmăcina; frămîntare, zbucium, zguduire. În această zmăcinare... Constantin nu simțea nicidecum greutatea ideii că Frusina este femeia lui frati-său. GALACTION, O. I 140. A fost o zmăcinare a sufletului, dulce și dureroasă, o exaltare a simțirii, îngrozitoare și delicioasă. CARAGIALE, O. I 299. Coloniile romane... au împărtășit, mai adesea, atît mărimile cît și zmăcinările imperiului. ODOBESCU, S. I 219. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZMĂCINARE: ZMĂCINÁRE, zmăcinări, substantiv feminin (Rar) Faptul de a se zmăcina; zbucium, frământare; zguduire. – vezi zmăcina. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZMĂCINARE: ZMĂCINÁRE, zmăcinări, substantiv feminin (Rar) Faptul de a se zmăcina; zbucium, frământare; zguduire. – vezi zmăcina. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZMĂCINARE: ZMĂCINÁRE, zmăcinări, substantiv feminin (popular) Faptul de a se zmăcina; zbucium, frământare; zguduire. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zmăcinare: zmăcináre (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat zmăcinắrii; plural zmăcinắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zmăcinare: zmăcináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat zmăcinării; plural zmăcinări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ZMACINARE' ZLOTÓSZMACzmácinZMĂCINÁZMĂCINÁREZMĂCINÁTZMĂCINĂTÚRĂZmadazmag |
GRAMATICA cuvântului zmăcinare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zmăcinare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul zmăcinare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE zmăcinare? Vezi cuvântul zmăcinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zmăcinare?[ zmă-ci-na-re ] Se pare că cuvântul zmăcinare are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Indicativ de apel?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul zmăcinare are forma: zmăcinắri
