eSursa - Dictionar de sinonime



Diminutiv bun

Care sunt diminutivele pentru bun?

Vezi mai jos bun”?
Cuvinte cu inţeles micşorat bun”!
CONSULTĂ DEX SINONIME
Diminutive pentru bun4
Diminutive bun4:
bunişor, bunuț, bunicel, bunuţ, bunuleț, bunuș, bunișor,















Sursa diminutivelor: diverse dicţionare







In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume.
Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe
(– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară)
Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea.
Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a
BUN, -Ă, (I-VIII) buni, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme, (IX) bunuri, substantiv neutru, (X) adverb

I. Adj. Care are calități.

1. Care face în mod obișnuit bine altora, care se poartă bine cu alții; binevoitor.
       • Expresia: Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi. (Substantivat) Bun și rău = toată lumea (fără deosebire), oricine.
♦ Îndatoritor, amabil.
       • Expresia: Fii bun! = te rog! ai bunătatea!

2. Care se achită de obligațiile morale și sociale; corect, cuviincios; frumos, milos.
       • Locuţiune adverbiala (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunăvoie.
       • Expresia: Sfat bun = îndemn înțelept, util, folositor. A fi (sau a ajunge, a încăpea etc.) în (sau pe) mâini bune = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere. A pune o vorbă (sau un cuvânt) bun(ă) pentru cineva = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva.
       • Compuse: bun-simț = capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a aprecia just oamenii, lucrurile, evenimentele; bună purtare = comportare conformă normelor moralei și educației; certificat de bună-purtare = a) (ieșit din uz) certificat în care se atestă purtarea corectă a cuiva într-un serviciu, în școală etc.; b) figurat recomandație orală sau laudă adusă cuiva; bună-cuviință = purtare cuviincioasă, creștere aleasă.

3. (Despre copii) Cuminte, ascultător, îndatoritor; care are grijă de părinți.

4. Caracteristic omului mulțumit, vesel, bine dispus.
       • Expresia: A fi în toane bune = a fi vesel, bine dispus.

II. Adj.

1. Care face sau prinde bine; plăcut, satisfăcător, agreabil.
       • Expresia: A i-o face bună sau a-i face (cuiva) una bună = a-i provoca cuiva o supărare. Una bună = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă. A o păți bună = a avea necaz. (ironic) Bună treabă! = frumos! halal! n-am ce zice! Na-ți-o bună! = asta-mi mai lipsea! asta-i acum! Na-ți-o bună că ți-am dres-o (sau frânt-o), se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună.

2. (Despre mâncăruri și băuturi) Gustos, apetisant, ales.
       • Expresia: Poamă bună, se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală.
       • Compus: bun-gust = simț estetic, rafinament.

3. Bogat, abundent, îmbelșugat.

4. (Despre miros) Frumos, plăcut, agreabil.

5. Liniștit, tihnit, fără griji; fericit. Viață bună.
       • (În formule de salut sau de urare) Bună ziua! Bună seara! Noapte bună!
       • Compus: (botanică) bună-dimineața = zorea.

III. Adj.

1. Potrivit, apt pentru un anumit scop; prin extensie care-și îndeplinește bine menirea.
       • Expresia: (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru...

2. (Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor) Care funcționează bine.
       • Expresia: Bun de gură = limbut. Bun de mână = îndemânatic, abil.

3. (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Care nu este uzat; prin extensie nou, de sărbătoare.

4. De calitate superioară; prin extensie de preț, scump, nou.
♦ Veritabil, autentic; pur.
       • Expresia: A o lua de bună = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios. A o ține (una și) bună = a susține un lucru cu încăpățânare. A ști una și bună = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere.

5. (Despre bani) Care are putere de circulație. IV. Adj. Înzestrat, talentat, priceput; prin extensie dibaci, abil, iscusit. vezi Adj.

1. Folositor, util; avantajos, rentabil.
       • Expresia: La ce bun? = la ce folosește?
♦ (Despre timp, fenomene atmosferice etc.) Favorabil, prielnic, frumos.

2. (În basme și superstiții) Prevestitor de bine.
       • Expresia: A nu-i fi (de-)a buna cuiva = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău. VI. Adj.

1. Zdravăn, puternic, strașnic.
♦ Considerabil, mare.
       • Locuţiune adverbiala În bună parte = în măsură importantă. O bună bucată sau o bucată bună (de timp, de loc etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.).

2. Întreg, plin; deplin; prin extensie mai mult decât..., și mai bine.
       • Compuse: bună-credință substantiv feminin = a) obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și la executarea contractelor sau, în cazul statelor, a tratatelor; b) convingere a unei persoane că acționează în temeiul unui drept și conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate; (locuțiune adjectiv) de bună-credință = sincer, cinstit.

3. (În expresie) Într-o bună zi (sau dimineață) = cândva, odată; pe neașteptate. VII. Adj. (Despre legături de rudenie) De sânge, adevărat. Tată bun.
♦ Văr bun sau vară bună = văr primar sau vară primară.
♦ (Despre prieteni, vecini etc.) Apropiat; devotat.
♦ Nobil, ales. VIII. S. m. și forme (învechit și popular) Bunic, bunică. IX. substantiv neutru

1. Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea.
♦ Obiect sau valoare care are importanță în circulația economică.

2. (Mai ales la plural ) Tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție.
       • Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum.

3. Element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru (bun corporal) sau dintr-un drept (bun incorporal).
       • Bune oficii = intervenție a unui stat pentru determinarea altor state în vederea rezolvării pe cale pașnică, prin tratative a diferendelor dintre acestea.

4. Calitate, virtute.

5. (Rar) Rezultat, rod, folos. X. adverb (Exprimă o aprobare) Bine, da, așa.

– latina bonus.





Alte cuvinte la care se pot forma diminutive














Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Tranzitiv a unge pe cineva la inimă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva
clorură din clor + sufix -id mw
a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită
lucruri de tot felul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app