eSursa - Dictionar de sinonime



Diminutiv mult

Care sunt diminutivele pentru mult?

Vezi mai jos mult”?
Cuvinte cu inţeles micşorat mult”!
CONSULTĂ DEX SINONIME
Diminutive pentru mult
Diminutive mult:
destul de mult, cam mult; multicel, multişor, (care este) destul de mult,















Sursa diminutivelor: diverse dicţionare







In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume.
Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe
(– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară)
Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea.
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
MULT2, -Ă, mulți, -te.

I. (Numai la sg.; adjectiv nehot.)

1. în cantitate mare, îmbelșugat, în număr mare. Lume multă. Vorbă multă. ▭ Boierul acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai știa numărul. CREANGĂ, P. 67. Toți trecătorii simțeau deodată O sete mare în pieptul lor; Beau multă apă, cătînd la fată, Și urmau drumul oftînd de dor. ALECSANDRI, P. I 20. Niciodată astă lună ce înoată în tărie... Mai mult număr de cadavre de atunci n-a luminat. ALEXANDRESCU, P. 138.
       • (Despre abstracte) Primi cu multă cinste pe Ileana Simziana. ISPIRESCU, L. 26. A îndreptat-o și ea, cu multă bunătate și blîndeță, la soră-sa cea mai mare. CREANGĂ, P. 91. Norodul nu va răsplăti numai multa știință, ci și buna voință, buna cugetare. GOLESCU, Î. 94.
       • (Substantivat) Cu spaimă mută-n jur privea, Din mult nimic nu-nțelegea. COȘBUC, P. I 152. Mătușă, de mi-i face acest bine, atunci să știi că ai să ai și mai mult de la mine. CREANGĂ, P. 171.
       • Expresia: Mult puțin (sau puținul) = toată cantitatea existentă. Mult puținul pe care l-a agonisit. A nu fi mult să... = a fi cît pe-aci să..., mai-mai. N-a fost mult să piardă trenul. Mult (sau multul) cu multul = extrem de mult, foarte mult. Mergi mult cu multul și dai oricît, pînă întîlnești o făptură de om. PAS, L. I 131. Cafea așa bună... nu găsea el, să fi dat mult cu multul în altă parte.. la TDRG. Împăratul... făgădui multul cu multul voinicului ce se va încumeta să o răpuie. ISPIRESCU, U. 122.
♦ Intens. Zgomot mult.

2. Vast, întins, amplu. Lăsînd pe toți, din cît afund O mie de crăimi ascund, Toți craii multului rotund De veste plini. COȘBUC, P. I 54. Și de cînd m-am depărtat Multă lume am îmblat. EMINESCU, O. I 123.

3. (Despre timp) Care durează; îndelungat. Strîngea cuțitu-n pumn... Mult timp în mînă l-a-nvîrtit. COȘBUC, P. I 231. Nu după multă verb reflexiv:eme se și însoți. ISPIRESCU, L.

8. Eu slujesc la poarta raiului de multă verb reflexiv:eme. CREANGĂ, P. 313.

II. (Numai la pl; numeral nehot.) în mare număr, numeroși. Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe. EMINESCU, O. I 170. Multe flori lucesc în lume. ALECSANDRI, P. A. 64. Nu te apuca de multe trebi o dată. NEGRUZZI, S.

I. 248. Ce-i pasă bietei turme... dacă are unul sau mulți apăsători? ALEXANDRESCU, P. 79.
       • (Urare făcută la sărbători sau la aniversări) (La) mulți ani! vezi a n2.
       • Locuţiune adverbiala De multe ori (sau în multe rînduri) = adesea, în mod frecvent. De multe ori zicea în sine. CREANGĂ, P.

4. Zamfira în multe rînduri Videa o umbră zburînd pin nori. ALECSANDRI, P. I 21. Scumpetea în multe rînduri... S-au văzut oprind pornirea. CONACHI, P. 283.
       • (Substantivat) Multora le-au făcut bine și uite răsplata! REBREANU, R. II 201. Mulți ar dori să aibă ceea ce ai d-ta. CREANGĂ, P. 154. Mă mărit, te las pe tine, Că mulți tare m-au cerut, Tu nici grijă n-ai avut. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 232.
       • (Substantivat, n.) Lucruri, întîmplări, fapte numeroase și felurite. Multe văzuse, despre multe se întrebase în sine și la multe aflase răspuns; multe i s-au lămurit. C. PETRESCU, A. 396. De multe ce dăduse peste dînsul, se făcuse cam hursuz. CREANGĂ, P. 111. Nu te certa cu cei ce știu mai multe decît tine. NEGRUZZI, S. I 250. (expresie) Multe (și) de toate sau (rar) multe toate = tot felul de lucruri. Nebun, din ce?... Din multe toate. ÇOȘBUC P. I 229. Gîndindu-se mereu la multe de toate. CREANGĂ, P. 141. Multe și mărunte vezi mărunt. A nu ști multe = a se supăra ușor, a-și da drumul mîniei, a nu cruța pe altul, spunîndu-i pe față ce gîndește. A voi (ceva) și mai multe nu = (a voi) cu orice preț, cu tot dinadinsul, a nu renunța cu nici un chip. Voia cu dinadinsul să aibă pentru dînsul inelul lui Făt-Frumos și mai multe nu. ISPIRESCU, L. 109.

– Formă gramaticală: gen.-dat. plural m. și forme multora.





Alte cuvinte la care se pot forma diminutive














Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face sau a da pui de giol?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
parte a sistemului de retribuție referitor la acordarea premiilor și a primelor
sirenes
a a câștiga toate arșicele adversarului; b a fura, a șterpeli
mers ostășesc de paradă, cu cadență bine marcată
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app