eSursa - Dictionar de sinonime



Conlocuire la plural

Care e pluralul pentru conlocuire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin conlocuire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru conlocuire este conlocuiri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o conlocuire
două conlocuiri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: conlocuire la plural este conlocuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru conlocuirea este conlocuirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul conlocuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon conlocuire
nearticulat
single icon conlocuiri
articulat
single icon conlocuirea
articulat
single icon conlocuirile

Cazul dativ

Substantivul conlocuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon conlocuiri
nearticulat
single icon conlocuiri
articulat
single icon conlocuirii
articulat
single icon conlocuirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin conlocuire conlocuiri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru conlocuire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Conlocuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? conlocuirea.)
   Conlocuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? conlocuirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o conlocuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o conlocuire.)
   Ea/el este conlocuire. (Intrebare: Ce este el/ea? conlocuire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, conlocuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? conlocuirea.)


Funcții sintactice pentru conlocuiri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat conlocuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? conlocuirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste conlocuirii mele! (Intrebare: Cui? conlocuirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform conlocuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform conlocuirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza conlocuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza conlocuirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



conlocuitoare conlocuitor conlocutoare conlocutor conlucrare conlucrătoare conlucrător conmesean conmeseană