eSursa - Dictionar de sinonime



Dizgrație la plural

Care e pluralul pentru dizgrație?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin dizgrație.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru dizgratie este dizgrații
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o dizgrație
două dizgrații
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: dizgrație la plural este dizgrații (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru dizgrația este dizgrațiile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul dizgrație la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon dizgrație
nearticulat
single icon dizgrații
articulat
single icon dizgrația
articulat
single icon dizgrațiile

Cazul dativ

Substantivul dizgrații la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon dizgrații
nearticulat
single icon dizgrații
articulat
single icon dizgrației
articulat
single icon dizgrațiilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin dizgrație dizgrații
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru dizgrație la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Dizgrația este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? dizgrația.)
   Dizgrația se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? dizgrația.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o dizgrație frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o dizgrație.)
   Ea/el este dizgrație. (Intrebare: Ce este el/ea? dizgrație.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, dizgrația, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? dizgrația.)


Funcții sintactice pentru dizgrații la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat dizgrațiilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? dizgrațiilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste dizgrației mele! (Intrebare: Cui? dizgrațiilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform dizgrațiilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform dizgrațiilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza dizgrațiilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza dizgrațiilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



dizgrațiere dizident dizidență dizinvoltură dizjuncțiune dizmierdare dizoluție dizolvant dizolvantă