Impolitețe la plural

Care e pluralul pentru impolitețe?

Află pluralul și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin impolitețe.

CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII

Răspuns rapid:
Pluralul pentru impolitete este impoliteți

o impolitețe

două impoliteți

Răspuns detaliat:
Nearticulat: impolitețe la plural este impoliteți (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru impolitețea este impolitețile (forma la plural articulată)

Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:

Cazul nominativ

Substantivul impolitețe la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

Singular	Plural
nearticulat impolitețe	nearticulat impoliteți
articulat impolitețea	articulat impolitețile

Cazul dativ

Substantivul impoliteți la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

Singular	Plural
nearticulat impoliteți	nearticulat impoliteți
articulat impoliteții	articulat impoliteților

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen	la singular	la plural
feminin	impolitețe	impoliteți
terminaţie	e	i

Funcții sintactice pentru impolitețe la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Impolitețea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? impolitețea.)
   Impolitețea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? impolitețea.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o impolitețe frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o impolitețe.)
   Ea/el este impolitețe. (Intrebare: Ce este el/ea? impolitețe.)

Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, impolitețea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? impolitețea.)

Funcții sintactice pentru impoliteți la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat impoliteților (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? impoliteților.)

Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste impoliteții mele! (Intrebare: Cui? impoliteților.)

Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform impoliteților prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform impoliteților.)

Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza impoliteților suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza impoliteților.)

Vezi mai multe substantive la plural

împoncișare imponderabilitate împopistrare împoplicire împoponare împoporare împopoțare împopoțonare impopularitate

Alte expresii ale limbii române