eSursa - Dictionar de sinonime



Oblicire la plural

Care e pluralul pentru oblicire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin oblicire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru oblicire este obliciri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o oblicire
două obliciri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: oblicire la plural este obliciri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru oblicirea este oblicirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul oblicire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon oblicire
nearticulat
single icon obliciri
articulat
single icon oblicirea
articulat
single icon oblicirile

Cazul dativ

Substantivul obliciri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon obliciri
nearticulat
single icon obliciri
articulat
single icon oblicirii
articulat
single icon oblicirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin oblicire obliciri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru oblicire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Oblicirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? oblicirea.)
   Oblicirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? oblicirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o oblicire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o oblicire.)
   Ea/el este oblicire. (Intrebare: Ce este el/ea? oblicire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, oblicirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? oblicirea.)


Funcții sintactice pentru obliciri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat oblicirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? oblicirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste oblicirii mele! (Intrebare: Cui? oblicirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform oblicirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform oblicirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza oblicirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza oblicirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



oblicitate oblicvitate obligă obliganță obligare obligarisire obligație obligațiune obligativitate