eSursa - Dictionar de sinonime



Obligare la plural

Care e pluralul pentru obligare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin obligare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru obligare este obligări
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o obligare
două obligări
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: obligare la plural este obligări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru obligarea este obligările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul obligare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon obligare
nearticulat
single icon obligări
articulat
single icon obligarea
articulat
single icon obligările

Cazul dativ

Substantivul obligări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon obligări
nearticulat
single icon obligări
articulat
single icon obligării
articulat
single icon obligărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin obligare obligări
terminaţie are ări


Funcții sintactice pentru obligare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Obligarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? obligarea.)
   Obligarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? obligarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o obligare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o obligare.)
   Ea/el este obligare. (Intrebare: Ce este el/ea? obligare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, obligarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? obligarea.)


Funcții sintactice pentru obligări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat obligărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? obligărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste obligării mele! (Intrebare: Cui? obligărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform obligărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform obligărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza obligărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza obligărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



obligarisire obligație obligațiune obligativitate obligeană oblire obliterare obliterație obliterațiune