| | Răspuns rapid: Pluralul pentru trebaluire este trebăluiri
 |  |      |  | o trebăluire |  | două trebăluiri | 
 
  
    |  
 
 
 
 Răspuns detaliat:
 Nearticulat: trebăluire la plural este trebăluiri (forma la plural nearticulată)
 Articulat: pluralul pentru trebăluirea este trebăluirile (forma la plural articulată)
 
 
 
 Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
 
 Cazul nominativSubstantivul trebăluire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  trebăluire | nearticulat 
  trebăluiri |  
			| articulat 
  trebăluirea | articulat 
  trebăluirile |  
 Cazul dativSubstantivul trebăluiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  trebăluiri | nearticulat 
  trebăluiri |  
			| articulat 
  trebăluirii | articulat 
  trebăluirilor |  
 Regulă generală de formare a pluralului: Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
 
 
		  
			| Gen | la singular | la plural |  
			| feminin | trebăluire | trebăluiri |  
			| terminaţie | e | i |  
 Funcții sintactice pentru trebăluire la cazul nominativ:
 
 Subiect
 Răspunde la întrebările cine? ce?
 Trebăluirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? trebăluirea.)
 Trebăluirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? trebăluirea.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările cine este? ce este?
 Aceasta este o trebăluire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o trebăluire.)
 Ea/el este trebăluire. (Intrebare: Ce este el/ea? trebăluire.)
 
 
 Articol propozitional
 Răspunde la întrebarea care?
 Pasiunea mea, trebăluirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? trebăluirea.)
 
 
 Funcții sintactice pentru trebăluiri la cazul dativ:
 
 Complement indirect
 Răspunde la întrebările specifice cui?
 Le-am dat trebăluirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? trebăluirilor.)
 
 
 Atribut substantival
 Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
 Cinste trebăluirii mele! (Intrebare: Cui? trebăluirilor.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
 Modelul este conform trebăluirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform trebăluirilor.)
 
 
 Complement circumstanțial de cauză
 Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
 Din cauza trebăluirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza trebăluirilor.)
 
 
 Vezi mai multe substantive la plural
 trebnic trebuință trebuire trebușoară trecătoare trecător trecento trecere trecut
 
 
 |  |