Ce înseamnă A face sau a cădea la învoială ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A face sau a cădea la învoială ": A cădea de acord, a conveni, a se învoi (cu cineva) Expresia în context: O peți de la tatăl ei, împăratul, și învoiala se și făcu. (P. ISPIRESCU) Nu pot să facă un lucru mai cuminte, decât să trimită deputație la dumnialor boii, cu rugare smerită, să facă învoială. (popular) Michi a înțeles că nu mai vreau să plec de acolo și a căzut la învoială. (citat din Cella Serghi)

" rugare sa nu va pese, Ca noi suntem ca izvorul si ca fantana. Si cum ni-i copila ca floarea cea de rasarita Catre soarele cel a doi parinti, inca luminand cu fata, Noi am imbracat-o in zilele cele noi si sfinte ca dimineata, Cu feciorul cel mandru si drag sa se marite. Asa ca, daca a zbarnait sageata si vi s-a aratat norocul cu
steaua in frunte, E chip sa legam chef de invoiala si sa zidim nunta.
intai e nunta. Boala tuturor, De care molipsiti suntem cu totii. Si-i o rascoala nunta. Sar nepotii, Zvarlindu-ne din tron, tronand feciori."
Nunta poezie de Anatol Codru

" Celelalte femei chicotira, dindu-si cu coatele.
in sfirsit, sfatul mosului izbuti. Se cazu la invoiala sa se trimita dupa Berbecea, cu rugamintea sa urce la tamazlic unde un boier de la Bucuresti il pofteste sa-i fie calauza in munte.
- Platesc cit o cere, ma amestecai eu."
Misiune de incredere poezie de Vasile Voiculescu

ÎNVOIÁLĂ, învoieli, substantiv feminin

1. Înțelegere, învoire, convenție, aranjament, pact. Această învoială a oamenilor a se opri de la unele fapte firești și pe altele a le face ca să poată trăi împreună se numește contract social. BĂLCESCU, O. I 355. Știi învoiala care o ai cu stăpînul nostru. ȘEZ. IX 68.
       • Locuţiune adverbiala Prin bună învoială = prin bună înțelegere.
       • Expresia: A face (sau a cădea, a sta la) învoială = a se învoi, a se înțelege, a fi de acord. Am fost silit să stau la învoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei ...