eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă locuțiune adverbiala cu furie?

Care e înțelesul expresiei locuțiune adverbiala cu furie?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala cu furie":
în chip furios, cu putere mare, nestăvilită





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" C`teodata, st`nd aicea, la morm`ntul tau, imi vine
Ca o furie nebuna. S-a= voi atunci, aproape,
Fa a-n fa -acolea, l`nga piatra astei triste groape,"
Dormi in pace poezie de Alexandru Vlahuta

" Ascunsa in rut,
Neroada furie a cresterii
Si coacerea oarba."
Asteapta sa vina octombrie poezie de Ana Blandiana
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
FÚRIE, furii, substantiv feminin

1. Stare de extremă iritare în care se pierde stăpînirea de sine; mînie puternică, nestăpînită. Numai moșieri și arendași în tribune... Parcă discursurile de-aici o să-i apere de furia țăranilor. REBREANU, R. II 34. Toată furia lui Vasile se descărcase asupra nevestei. BUJOR, S.92. Ea începe a plînge, temîndu-se de furia zînelor. RETEGANUL, P. II 17.
       • (Metaforic) Puterile adîncului se treziseră de pretutindeni și, subt ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră asupra pămîntului îngrozit furia lor prăpăditoare. HOGAȘ, M. N. 175.
       • Locuţiune adverbiala Cu furie = în chip furios, cu putere mare, nestăvilită. Seara însă vîntul începu să sufle cu furie și să ridice chiar valuri pe Dunăre. BOLINTINEANU, O. 265. Oastea lui Ieremia-vodă se îmbărbătează și cade cu furie peste flancurile oastei secuiești. BĂLCESCU, O. I 343.

2. (Rar) Dorință, patimă, pornire nestăpînită. Ladislav... se încearcă a pune stavilă furiei lor de coprinderi. BĂLCESCU, O. II

12.